România nu va recunoaşte independenţa Kosovo

Lucrările de ieri ale Consiliului European de iarnă se anunţau destul de tensionate, în ciuda faptului că numai cu o zi înainte liderii de stat şi de guvern din UE semnaseră un document
vital pentru viitorul forului comunitar. Divergenţele au fost provocate de discuţiile asupra statutului provinciei Kosovo, subiect faţă de care partenerii europenii nu au o poziţie comună. Acest lucru s-a văzut chiar înainte de începerea Consiliului. Premierul român, Călin Popescu-Tăriceanu, a lansat prima săgeată printr-un un mesaj cât se poate de vehement pentru oficialii europeni: România nu va recunoaşte independenţa Kosovo!

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat că, la
nivelul Uniunii Europene, „există un interes larg pentru susţinerea unei poziţii comune în această problemă”, iar România va susţine acest lucru, informează Rompres. „Rămâne însă o problemă la care poziţia României este bine identificată şi anume: nu vom recunoaşte statutul de independenţă a provinciei Kosovo, deci nu vom recunoaşte un Kosovo independent
pentru că avem serioase rezerve în ceea ce priveşte modul în care acest statut trebuie acordat şi posibilele consecinţe asupra întregii regiuni a Balcanilor de Vest”, a declarat Tăriceanu.

Serbia, ademenită cu noi promisiuni de aderare

Totuşi, chiar dacă unele state nu vor să susţină independenţa coordonată a provinciei, unii lideri europeni, alături de oficialii europeni încercau să pună bazele unui „cadru comun” faţă de această problematică. „Este important să creăm un cadru european comun pentru recunoaşterea independenţei Kosovo chiar dacă va reveni fiecărui stat membru să recunoască în mod formal sciziunea acestui teritoriu de Serbia”, a explicat premierul danez, Anders Fogh Rasmussen.

Ceilalţi şefi de stat şi de guvern din comunitate s-au ferit să speculeze privind data la care ar putea interveni declaraţia de independenţă. Totuşi, pentru a uşura calea naşterii mini-statului kosovar, „Cei 27” urmau să ofere Serbiei o propunere de integrare rapidă în structurile
europene şi să pledeze pentru accelerarea pregătirilor în vederea trimiterii unei misiuni de poliţie pentru stabilizarea situaţiei securităţii din provincia Kosovo, reiese din proiectul declaraţiei summitului UE de ieri, obţinut de Reuters şi citat de Rompres.

În document se arată că negocierile asupra statutului provinciei sârbe Kosovo au fost epuizate, iar soluţionarea problemei privind viitorul statut al provinciei Kosovo este esenţială pentru stabilitatea Balcanilor. În ceea ce priveşte Serbia, „Uniunea Europeană îşi reafirmă încrederea că progresele pe calea integrării în UE, inclusiv statutul de candidat, pot fi accelerate”.

Sprijin voalat pentru Kosovo

Declaraţia, al cărei proiect a fost elaborat de preşedinţia portugheză după reuniunea CAGRE din 10 decembrie încă poate fi modificată pe parcursul summitului UE. Documentul nu menţionează sprijinul (UE) pentru independenţa Kosovo, în condiţiile diferenţelor de poziţie existente între statele membre, ştiut fiind faptul că Grecia, Cipru, Slovacia şi România sunt reticente faţă de o declaraţie de independenţă a provinciei Kosovo în absenţa unei rezoluţii a ONU.

Totuşi, după cum menţionează acelaşi document, citat de agenţia britanică de presă, „Consiliul European este de acord cu secretarul general al ONU potrivit căruia status quo-ul în Kosovo nu este sustenabil şi de aceea subliniază nevoia de deplasare către o soluţie în Kosovo esenţială pentru stabilitatea regională”.

„Consiliul European subliniază că UE este gata să joace un rol principal în consolidarea stabilităţii şi punerea în practică a unei soluţii care să definească viitorul statut al Kosovo şi îşi declară disponibilitatea de a ajuta la stabilitatea durabilă în Kosovo, inclusiv prin intensificarea pregătirilor pentru o misiune a Politicii de Apărare şi Securitate
Europene /ESDP/ şi pentru o contribuţie la un birou civil internaţional, ca parte a prezenţei internaţionale”, menţionează acelaşi document.