CEC si OTP: noi in trecut, ei in prezent

CEC si OTP, doua institutii care au avut multa vreme statuturi asemanatoare, dar cu povesti complet diferite. Povesti care spun multe despre evolutia pietelor bancare in Romania si Ungaria, dar si a sistemelor economice in ansamblu.


Infiintata in 1881 ca o casa de economii, dar cu radacini chiar din 1864, CEC este o institutie mult mai batrana decat OTP, care aparea in 1949. Din pacate, anul 2004 gaseste CEC ca pe o institutie imbatranita, care a pierdut pasul cu ritmul modernizarii serviciilor bancare, in timp ce OTP poate rivaliza cu mari banci internationale cu renume. Un singur exemplu: OTP opera o retea de bancomate inca din1989, iar zece ani mai tarziu introducea servicii de internet banking. La CEC, Internetul nu a ajuns nici astazi in toate agentiile. Valoarea activelor nu suporta comparatie.


Iar aceste evolutii comple diferite tin atat de optiuni de management, dar mai ales de viziunea politica asupra unei asemenea institutii de stat si a ideii de privatizare in general.


Pentru ca, spre deosebire de statul maghiar care nu a intarziat sa vanda OTP, autoritatile care s-au succedat la Bucuresti au preferat sa mentina CEC-ul ca pe un instrument financiar la indemana, care sa poata fi folosit in scopuri social-politice, in functie de "necesitati". Iar exemplele in acest sens nu au lipsit, culminand cu recentul scandal al tentativei de implicare a CEC in finantarea unui proiect aflat pe lista promisiunilor electorale ale guvernului.


Cresterea presiunii exercitata de organismele financiare-internationale si o concurenta din ce in ce mai serioasa in sistemul bancar au facut ca de-abia in 2002 CEC sa inceapa un program restructurare drastic pentru a putea rezista pe piata. Astfel, dupa ce in 2002 au fost disponibilizati peste 700 din salariatii CEC si au fost inchise 70 de sucursale sau agentii neprofitabile, pentru anul acesta erau programate disponibilizarea a aproximativ 10% din cei aproape 11.000 de angajati - peste 1000 de persoane - si inchiderea a alte 200 de agentii.


La jumatatea anului 1994, CEC inregistra deja o pierdere de aproape 40% din cota de piata pe care o detinea din depunerile populatiei, in conditiile cresterii numarului de jucatori pe piata bancara.


CEC se tranforma in societate pe actiuni, cu actionar unic statul, de-abia in 1996, cand obiectul sau de activitate devenea echivalent celui de banca de economii.


Implicata in scandalul, CEC a fost obligata sa plateasca, alaturi de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) unui numar de 395 de investitori la Fondul National de Investitii (FNI) despagubiri in valoare de 49 de miliarde de lei. Astfel a decis Inalta Curte de Casatie si Justitie care a respins recursurile formulate de AVAB si CEC impotriva sentintei Curtii de Apel Bucuresti, care hotarase, in luna iulie, despagubirea investitorilor FNI grupati in Asociatia Investitorilor Pagubiti CEC - FNI 6.12.1999 - mai 2000. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva si irevocabila.


In aprilie 2004, guvernul a luat decizia politica de a grabi privatizarea CEC, cu orizont de finalizare a procesului la jumatatea lui 2005.


Banca trece in prezent printr-un proces de restructurare, care ar urma sa fie finalizat anul viitor. Cresterea profitului bancii pe primul trimestru din acest an a fost obtinuta prin continuarea reducerii cheltuielilor, restrangerii numarului de agentii cu pierderi, precum si a cresterii fondurilor atrase de banca.


Programul de restructurare a CEC, inceput in 2002, a vizat si aplicarea unor masuri de reducere a numarului de salariati. Astfel, daca la sfarsitul anului 2001 institutia avea circa 12.200 de angajati, in 2002 si in cursul lui 2003 au fost disponibilizati circa 1.700 de persoane, urmand ca in 2004 acest numar sa creasca cu inca 500-1.000 de salariati.


Desi pozitia pe piata a CEC favorizata de garantarea 100% de catre stat a depunerilor a fost in multe randuri criticata de bancheri, dar si de institutiile financiare internationale, in prezent exista si alte opinii.


"CEC a jucat un rol social pentru prea multa vreme, adresandu-se unor persoane care nu aveau un acces facil la bancile comerciale. Nu inteleg de ce s-ar mai renunta acum la acest gen de statut particular, de casa de economii, pe care il regasim si in tari occidentale cu piete bancare mature", comenteaza Patrick Gelin, director general al BRD-SocGen.


Banca detine in prezent o retea teritoriala formata din peste 1.500 de unitati, iar statutul de banca de stat i-a creat o categorie traditionala de clienti: pensionarii. Aceasta inseamna ca institutia se bazeaza pe o clientela imbatranita, pe care nu poate conta in timp, impunandu-se o orientare cat mai agresiva spre alte segmente de potentaili clienti. CEC ar putea pierde insa chiar o parte din clientela existenta din momentul in care depozitele nu vor mai fi garantate de stat, cel mai tarziu in momentul cand banca va fi privatizata.

De data asta e oficial: s-au pus romanii pe cheltuit

In ianuarie putea fi considerata o intamplare, insa datele statistice si declaratiile companiilor dupa primul trimestru al anului arata ca ascensiunea puternica a consumului din Romania a devenit o tendinta.


Cu salarii mai mari sau bani trimisi de rudele aflate la munca in strainatate si fara grija economisirii pentru achizitia de electrocasnice sau masini (pe care acum si le pot lua in rate), romanii au inceput sa se gandeasca si la cantitatea sau calitatea propriul consum. Si nu numai ca s-au gandit, dar au si trecut la fapte.


Astfel, pe primul trimestru al acestui an, romanii au cheltuit substantial mai mult pe bere, ciocolata, whiskey sau bauturi racoritoare, si-au cumparat mai multe cosmetice, au vizitat mai des marile magazine si au devenit proprietari ai mai multor masini comparativ cu aceiasi perioada a lui 2003.


Evolutia consumului este cu atat mai notabila cu cat in primul trimestru al anului, marea parte a cheltuielilor familiale apartinea de obicei intretinerii locuintelor.




Vracul scade, marcile cresc


Producatorii mari din industria alimetara si cea a cosmeticelor au incheiat primul trimestru al acestui an cu cresteri de peste 15% si chiar 30%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Aceste sectoare se asteptau la cresteri mai modeste mai ales din cauza creditelor pentru bunuri de larg consum din ultimul an care era de asteptat sa reduca cheltuielile populatiei pentru alimente sau cosmetice.


Vanzarile producatorului din industria alimentara Nestle Romania au crescut spre exemplu in primul trimestru al acestui an cu 33% in valoare. Potrivit lui, Paul Nuber, directorul general al companei, evolutia vanzarilor pe primul trimestru al anului se datoreaza unei prezente mai puternice a produselor in magazine, dar si a unui trend de reorientare a consumatorilor de la produsele vrac in favoarea celor de marca. Cu 460 de angajati, Nestle Romania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 40 de milioane de euro.


Reprezentantii mai multor companii de bunuri de larg consum spun ca remarca o schimbare o in comportamentul consumatorilor, prin reorientarea catre produsele cu calitate ridicata si de marca in defavoarea produselor vrac. Ei spun ca anul acesta consumatorii au devenit mai atenti la raportul pret-calitate, nu numai la pret.


"Am remarcat o ca tot mai multi consumatori se reorienteaza catre produsele de calitate si, in plus cheltuiesc mai mult pe alimente, ceea ce este oarecum neasteptat avand in vedere numarul mare de credite pentru bunuri de folosinta indelungata contractate de romani in ultimul an", a declarat Massimo Palumbo directorul de marketing al producatorului de ciocolata Heidi Romania.


In ultimii doi ani, din cauza puterii de cumparare mici, a avut loc o crestere a vanzarilor de produse alimentare vrac, mai ieftine, dar si mai slabe calitativ.


Heidi Romania a crescut pe primul trimestru al acestui an cu 15% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, potrivit lui Palumbo. Pe anumite segmente, cum ar fi cel al pralinelor, vanzarile au avut un salt de 80% in februarie, cu mult peste anticiparile producatorului.


Cosmeticele au fost printre pietele cele mai dinamice la inceputul acestui an, arata datele statistice. Avon Romania, una dintre principalele companii de produse cosmetice de pe piata romaneasca, a inregistrat o crestere de peste 30% pe primul trimestru al acestui an, a afirmat Srdjan Mijuskovic, directorul general al companiei.


El a spus ca a observat o crestere a comenzii facute de un client si deplasarea preferintelor catre gamele superioare de produse.


Avon a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri 67,8 de milioane de dolari, in crestere cu 40%, fata de 2002, iar pentru anul acesta si-a propus o crestere similara.