Berea Chişinău Blondă o obţinut medalia de aur la concursul internaţional European Beer Star 2007

Berea Chişinău Blondă, produsă de compania Efes Vitanta Moldova Brewery, a obţinut medalia de aur în cadrul concursului internaţional European Beer Star 2007, desfăşurat în Germania.

Berea Chişinău blondă a fost premiată la categoria mild beer. Desemnarea câştigătorului a avut loc în urma unei testări oarbe efectuate de un juriu format din 50 de membri. În total pentru concurs au fost expuse 575 de mărci de bere. Ceremonia de decorare a avut loc în cadrul târgului BRAU Beviale desfăşurat în Nurenberg, Germania.

Directorul operaţional al Efes Vitanta Moldova Brewery, Leonid Grigoriev, a declarat joi presei că distincţia obţinută la acest concurs este o dovadă a faptului că calitatea, tradiţia şi iscusinţa în fabricarea berii şi tendinţa de a produce o bere bună şi de înaltă calitate sunt valorile ce stau la bază creării berii Chişinău Blondă.

Potrivit lui Grigoriev, în cadrul concursului au fost distinse mărcile de bere pline de caracter, care se evidenţiază prin calitate şi aromă şi întrunesc o varietate de criterii şi standarde, iar cele mai importante criterii de selectare au fost analiza senzorială şi plăcerea primită de la gustul berii testate.

La concursul European Beer Star 2007 au participat 28 de ţări printre care Australia, Austria, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Cehia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Plolonia, România, F. Rusă, Slovacia şi SUA.

La Drochia, americanii vor sa construiasca o uzina de producere a biocombustibilului

Compania
americana ,,Fuel Makers” intentioneaza sa construiasca o uzina de producere a biocombustibilului in raionul Drochia. Aceasta ar urma sa aiba o capacitate de 60 mln litri/an, noteaza Agentia DECA-press.
Parterul local al investitorilor americani in acest proiect este Societatea ,,Seminte Nord” din acest raion.
Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare
, Anatolie Gorodenco, a avut o intrevedere cu directorul Companiei ,,Fuel Makers”, Robert Dvorak. Subiectul intrevederii l-a constituit producerea cerealelor si procesarea lor pentru obtinerea de biocombustibil in conditiile Republicii Moldova.
Ideea utilizarii tuturor deseurilor pentru producerea combustibilului este atractiva si de perspectiva, ea implicand, de asemenea, solutii
pentru probleme de ordin ecologic si nu doar economic, a mentionat ministrul moldovean.

Petras Austrevicius: „Nu vad nicio alternativa pentru Moldova, decit in UE”

Interviu cu fostul negociator sef al Lituaniei cu UE,
Petras Austrevicius

- Povestiti-ne, pe scurt, pentru cititorii „M.S.” despre parcursul european al Lituaniei?

- Lituania a fost „copilul fericit” care a parcurs aceasta cale, deoarece am inceput acest drum foarte devreme, indata dupa redobindirea independentei, in 1990. In acelasi an au inceput discutii despre viitorul nostru si atunci am spus clar ca Lituania isi vede viitorul in Europa unita, in spatiul euro-atlantic. A fost un inceput bun, o conceptie buna, care ulterior s-a transformat intr-o strategie. Independenta nu intra in contradictie cu calitatea de membru in UE si NATO. Am avut noroc ca statele noastre vecine, ma refer la Tarile Baltice si Polonia, mergeau si ele spre cele doua organizatii
. Am avut prieteni si parteneri
buni in procesul de integrare.

- Cind au inceput si cit au durat negocierile de aderare la UE?

- Aceasta s-a intimplat in 1996, cind am semnat Acordul de Asociere. Chiar daca nimeni nu spune cind vei adera la UE, daca semnezi un astfel de document
, cu siguranta vei adera la aceasta organizatie. In 1996 doar ne imaginam ce volum de munca urma sa indeplinim, ca sa realizam toate reformele necesare pentru a indeplini conditiile de aderare. Majoritatea reformelor au durat anume din 1996 pina in 2003, chiar daca s-au facut multe lucruri si pina la semnarea Tratatului de Asociere. Daca privatizarea a inceput indata dupa redobindirea Independentei, sistemul autentic al relatiilor de piata a fost creat doar in perioada in care ne aflam in proces de aderare la UE. Noi am preluat experienta altor state in reformarea sistemului. Ceea ce i-a ajutat pe altii, ne-a ajutat si pe noi, deoarece nu trebuie sa inventezi ceva propriu, ci sa implementezi experienta altora, ajustind-o la specificul propriu. Eu as recomanda si Moldovei „sa nu inventeze bicicleta proprie”. Bicicleta europeana deja a fost creata. Poate doar sa schimbati culoarea ei, cea care place mai mult cetatenilor vostri. Dar totul deja este pregatit. Experienta acumulata pina acum, este de aur. De aceea, se pot evita greselile.

- Cum au decurs negocierile de aderare a Lituaniei la UE?

- Lituania nu a facut parte din grupul statelor propuse spre negocieri, in 1997. Noi am aprobat insa o strategie corecta. Am demonstrat ca aceasta decizie a fost gresita, reusind sa realizam foarte multe lucruri intr-o perioada de doi ani. Am facut tot posibilul ca sa fim invitati la negocieri in 1999, prin decizia de la Helsinki. Deja in februarie 2000 au inceput negocierile oficiale. Inceputul a fost anevoios, dar cu timpul au decurs tot mai rapid. Acesti doi ani (97-99 n.r.) nu au fost o piedica pentru noi. Astfel, am demonstrat rezultate mult mai bune decit statele care au inceput negocierile in 1997.

- Care au fost domeniile problematice in negocieri?

- De la inceput am avut neintelegeri cu UE legate de activitatea Centralei Atomoelectrice (CAE). Ni se recomanda sa decidem soarta acestei Centrale. Noi am spus ca vom inchide CAE, dar nu vor raspunde de efectele economice, sociale (CAE are citeva mii de angajati). Trebuia sa stabilim clar conditiile de compensare si de ajutor financiar din partea UE. Cea de-a doua chestiune discutata mai dificil a fost legata de reformele economice, deoarece mai aveam probleme legate de functionarea economiei de piata. Nu au fost create sau nu functionau normal anumite institute ale economiei de piata, asa cum este falimentul si mecanismele regulatorii civilizate. Nivelul dezvoltarii economice era unul dintre cele mai mici din grupul statelor candidate.

- Cum apreciati situatia Lituaniei, acum, dupa mai bine de trei ani de la aderare?

- Aderarea a fost sustinuta de catre circa 70% din populatie si cred ca este fireasca o astfel de sustinere
masiva. Noi sintem un stat mic ca suprafata. Nu putem miza pe dezvoltare, daca vom avea o piata inchisa, cu doar 3,5 mil. de oameni. Accesul pe piata comunitara a dat un impuls important pentru dezvoltare, la fel ca si miscarea libera a capitalului si marfurilor. Este importanta si posibilitatea deplasarii libere a persoanelor, care pot munci legal in orice tara a UE. Avem o crestere economica in ultimii trei ani de 7-9% anual, in timp ce media pe UE este de 2-3%. Insa a crescut si inflatia, deoarece primim multe subventii comunitare. Ne mai confruntam si cu problema lipse bratelor de munca. Se dezvolta nu doar capitala, ci si provinciile.

- R. Moldova are viitor in UE?

- Da. Cu siguranta. Puteti miza pe Lituania si pe alte state europene ca va vor ajuta sa aderati.

- Ce recomandari ati mai da R. Moldova in procesul de aderare la UE?

- Eurointegrarea suna atragator, dar nimeni nu stie de la ce sa inceapa. Aceasta inseamna reforme, dupa modelul altor state care deja au parcursul calea respectiva. Aceasta este cheia succesului. Nu vad nicio alternativa pentru R. Moldova, decit in UE. Cred in R. Moldova. Oamenii din R. Moldova se simt europeni. Este o cale fireasca si este eficienta. Va lua timp, dar trebuie sa munciti si veti reusi.

Daca veti crea conditii pentru business, pentru investitii, vor fi create locuri de munca, bine platite. Oamenii vor trai mai bine. Se va dezvolta clasa de mijloc, care este baza democratiei si dezvoltarii. Nu trebuie sa fiti pesimisti, sa spuneti ca e greu.

E necesar sa dezvoltati sistemul bancar si sistemul de transport. Deschideti spatiul aerian pentru companiile
cu taxe mai mici. Puteti sa privatizati companiile aeriene. Aveti nevoie de turisti, de persoane care sa vina sa investeasca. Sistemul bancar normal este necesar pentru dezvoltarea afacerilor. Deschiderea afacerilor trebuie sa fie facilitata si realizata mai usor. Trebuie sa investiti in educatie si stiinta.

- Va influenta aplicarea Tratatului Comunitar pina in 2009 asupra perspectivei de largire a UE?

- Va influenta. Acum UE este preocupata mai mult de propria soarta. Toti doresc sa adere la UE, dar la o Uniune functionala, eficienta. Reformele sint necesare. E nevoie de un reprezentant unic pentru politica externa. Trebuie sa fie eficient si procesul de luare a deciziilor. UE e o zona de stabilitate. Cel care devine membru, devine stabil. Si noi sintem interesati ca sa existe cit mai multe state stabile.

- Pina unde trebuie sa se extinda UE?

- Pina unde se afla Europa.

- Dar si o parte a Rusiei este in Europa. Este loc in UE si pentru aceasta tara?

- Rusia a decis sa mearga pe calea proprie. Statele care vorbesc ca merg pe calea de integrare europeana si se reformeaza vor fi in UE, inclusiv R. Moldova.

Un cadavru viu pe strada

In povestea ce urmeaza veti descoperi o istorie socanta despre viata lui Vitalie Bunesco — tanarul care in loc de buletin de identitate are certificat de deces. In vara aceasta el a devenit tatal unei fetite, care are un parinte oficial… inexistent.

Vitalie Bunesco este originar din Soroca. Inainte de a pleca in Romania, locuia chiar in centrul orasului, impreuna cu parintii si sora sa mai mica — Natalia. Studiile si le–a facut tot acolo. A absolvit Gimnaziul nr. 1 si Scoala Profesionala, in care a deprins tehnicile constructiei. Apoi a inceput a lucra ca zidar. Atunci a constatat ca salariul prin care era remunerat nu–i asigura existenta.

In 1995, situatia social–politica din R. Moldova nu parea sa promita nimic bun pentru cei care incepeau sa simta pe pielea lor ce inseamna a fi independent economic si financiar.

Criza sociala de atunci era una profunda, inflatia si salariile fiind invers proportionale. Pe atunci, in loc de salarii, oamenilor li se ungeau ochii cu macaroane si ulei, provenite din ajutoare umanitare. Cea mai mare parte din intreprinderi au fost distruse, iar speranta de viata a moldovenilor s–a redus considerabil.

In urma cu 12 ani, Vitalie Bunesco abia atinsese majoratul. Singura solutie pe care o identificase atunci a fost sa–si ia lumea in cap si sa plece in lume, infruntand problemele vietii. A trecut Prutul si, pana acum cateva saptamani, nimeni dintre rude si prieteni nu a stiut nimic despre el. A lasat in urma o sora si un tata, care n–a mai apucat sa–si revada feciorul, caci a decedat cu putin timp inainte de aparitia lui.

«Nu mai aveam ce face acasa, spune Vitalie, nu gaseam de lucru, iar daca gaseam, nu primeam bani destui ca sa traiesc. Nu vedeam alta iesire din impas. Asa am plecat din R. Moldova».

«Chiar am ajuns a prinde broaste, pe care le vindeam amatorilor de delicatese frantuzesti»

In Romania, Vitalie Bunesco a plecat in temeiul unui certificat de nastere, cu un mic capital financiar in buzunar. Incerca sa cumpere si sa vanda marfa, ca si multi alti moldoveni pe atunci. Asta a si facut aproape un an, pana cand, din tren, in timp ce pleca dupa marfa, i–au furat banii. A vandut ce–i mai ramasese, iar dupa aceea a inceput calvarul. «Am facut multe sacrificii pentru a trai, de fapt, pentru a supravietui. Am tras si foame. Chiar am ajuns a prinde broaste, pe care le vindeam amatorilor de delicatese frantuzesti. Mi–a fost foarte greu si nu aveam pe nimeni care sa ma ajute», isi aminteste Vitalie.

Din R. Moldova, Vitalie plecase cu mama sa si, initial, au stat impreuna. Dupa ce s–a logodit, s–a mutat in alta localitate. Intre timp, la Soroca, rudele, vecinii si prietenii lui incepeau a–si pune imaginatia in miscare si a nascoci istorii cat mai intortocheate despre fiul ratacitor: ba ca a fost detinut, ba ca a plecat in alta tara sau ca a decedat. De fapt, Vitalie sustine ca a telefonat si ca a trimis mai multe scrisori. Cei de acasa, insa, spun ca nu le–au primit. Cand a constatat ca nu–i vine niciun raspuns, si–a pierdut speranta. In aceeasi situatie erau apropiatii sai din stanga Prutului. Cei de acasa doreau sa–i scrie, dar nu stiau ce sa indice pe plic, in spatiul de dupa cuvantul destinatar.

Din 1997, Vitalie Bunesco s–a angajat la munca la o ferma de vite. Alt serviciu, mai bun, nu–si putea gasi, pentru ca nu avea actele in ordine. Acolo a stat pana in 2001, cand s–a indragostit de actuala sa sotie. Dragostea a fost cea care l–a salvat, care i–a dat forta pentru a rezista in conditii deloc usoare. De acum avea pentru cine munci, avea un suflet alaturi, care–l sustinea. Astfel, pana in prezent, a reusit sa–si faca o casa in Romania, sa–si intemeieze o familie. De fapt, casatoria sa nu este oficializata deocamdata, deoarece, in lipsa unor acte de identitate, Vitalie nu a obtinut inca cetatenia romana, chiar daca a stat acolo mai bine de un deceniu. El a apelat la Sectia de Politie din Romania, la Ambasada R. Moldova la Bucuresti, la Oficiul pentru Refugiati. «Abia dupa interventia echipei »Surprize–Surprize« cei de la Ambasada R. Moldova in Romania mi–au analizat cazul », povesteste Vitalie, precizand ca asa a reusit sa se intoarca in Moldova.

Dupa atatea necazuri, anul 2007 a fost unul fericit pentru Vitalie. Niste vecini din Romania, care–i cunosteau povestea, i–au facut o surpriza. Au fost complicii echipei «Surprize–Surprize», care i–a gasit sora. Dupa emotionanta intalnire, Vitalie a avut parte de o noutate socanta: «Sora mea, Natalia, mi–a prezentat certificatul meu de deces. Am ramas fara cuvinte», explica Vitalie.

Potrivit acelui certificat, in R. Moldova Vitalie a decedat in circumstante necunoscute, la 25 iulie 2006. Acum el este o fantoma: nu are niciun fel de acte, singurul document care–i confirma identitatea fiind certificatul sau de deces. Vinovate de aceasta situatie se fac nimeni altcineva decat rudele. Recent, el a aflat ca a fost «omorat» de chiar membrii familiei sale. Motivul a fost pe cat se poate de egoist: nu puteau imparti casa, dupa ce tatal sau a decedat.

In realitate, situatia a fost urmatoarea: dupa decesul tatalui, Natalia, sora lui Viatalie, a fost fortata de imprejurari sa–si declare fratele «mort», pentru a–si pastra casa parinteasca. Asta pentru ca unele rude ravneau la o parte din avere. Cum mama si fratele ei, la acel moment, erau «disparuti» de mai bine de 10 ani, Natalia avea dreptul legal sa adreseze un astfel de demers la Oficiul Starii Civile.

Vitalie afirma, in gluma, ca e «pe cale de inviere»

Acum cateva saptamani, Vitalie s–a intors in R. Moldova, pentru a demonstra ca este viu. A venit cu un pasaport alb, iar acum este pe cale de a–si obtine cetatenia R. Moldova, pentru ca, ulterior, sa depuna cerere de solicitare a cetateniei romane. Procesul de redobandire a actelor de identitate este, insa, unul destul de complicat. Initial, tanarul a apelat la Judecatoria din Soroca. Pentru a–i anula certificatul de deces, judecatorul Gherman i–a cerut doi martori, care–i puteau confirma identitatea. In aceasta situatie l–au ajutat sora si mama sa, care s–a intors in Moldova pentru a–si ajuta fiul. In consecinta, certificatul de deces a fost anulat. Au urmat formalitatile de la Oficiul Starii Civile din Soroca si de la I.S. Registru.

Dupa ce s–a debarasat de certificatul de deces, Vitalie afirma, in gluma, ca e «pe cale de inviere». El a depus deja cerere pentru perfectarea unui buletin de identitate. Astfel, pana va tine in maini actul de identitate, Vitalie Bunesco va continua sa hoinareasca prin oras si sa–i socheze pe toti cei care ii asculta povestea.

Cand a plecat, era inca un adolescent, deceptionat de politica bolnava, promovata de agrarieni. S–a intors acum. E un tanar puternic, apt sa lupte si sa–si apere tot ce are mai scump. El s–a schimbat. Politica, insa, a ramas aceeasi, doar ca e facuta de alti actori.

România non grata

Autorităţile comuniste au declarat, miercuri, doi diplomaţi ai Ambasadei României de la Chişinău persona non grata şi i-au obligat să părăsească teritoriul R. Moldova în 24 de ore. Motivul invocat este faptul că activitatea celor doi era „incompatibilă” cu statutul de diplomat. Drept răspuns, oficialii români au spus că România va continua să susţină R. Moldova. Partidele de opoziţie de la Chişinău încadrează această decizie în politica antiromânească promovată consecvent de actuala guvernare.

Autorităţile comuniste de la Chişinău continuă să se războiască cu România. De această dată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a declarat doi diplomaţi ai Ambasadei României la Chişinău, pe Laurenţiu Pintea, secretar I, şi pe Vasile Nanea, consilier cultural, persona non grata pe teritoriul R. Moldova. Aceştia au fost obligaţi să se întoarcă, ieri, în România. Partidele democratice din R. Moldova şi autorităţile de la Bucureşti susţin că acest gest al Chişinăului sfidează UE şi este „total nejustificat”.

După declaraţiile dure la adresa României făcute de preşedintele Vladimir Voronin în ultimul timp ori de câte ori avea un microfon în faţă, MAEIE a ajuns să procedeze în stilul autorităţilor de la Tiraspol. Acesta a declarat, miercuri, doi diplomaţi români persona non grata pe teritoriul R. Moldova, motivând sec prin „incompatibilitatea activităţii acestora cu statutul diplomatic deţinut”. Ambasadorul României în R. Moldova, Filip Teodorescu, a fost convocat la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată nota verbală prin care Pintea şi Nanea au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul R. Moldova. Potrivit MAE de la Bucureşti, ambasadorul României a refuzat primirea notei verbale „în semn de protest faţă de acest gest surprinzător şi neaşteptat”. Şi ambasadorul R. Moldova la Bucureşti, Lidia Guţu, a fost chemată la Chişinău pentru „consultări”.

Din cauza declaraţiilor Ambasadorului român?

Deputaţii de opoziţie de la Chişinău şi experţii în politica externă califică „agonia” antiromânească a regimului Voronin ca fiind o sfidare a UE şi o intenţie de a menţine R. Moldova în sfera de influenţă rusească. Deputaţii moldoveni au pus, ieri, în Parlament, problema expulzării celor doi diplomaţi români. Cei din opoziţie au cerut să fie invitat Andrei Stratan, pentru a prezenta explicaţii şi informaţii referitor la acest caz, dar fracţiunea comunistă nu a susţinut solicitarea. Explicaţiile care au lipsit în comunicatul MAEIE au venit de la deputatul comunist Victor Stepaniuc. Potrivit acestuia, expulzarea s-a produs din cauza declaraţiilor făcute recent de ambasadorul României, Filip Teodorescu, care, înţelege Stepaniuc, ar fi însemnat de fapt că România nu recunoaşte R. Moldova ca stat. „Persoanele expulzate se ocupă cu activităţi politice îndreptate împotriva suveranităţii şi independenţei R. Moldova. Aceste relaţii încordate au apărut din vina României”, crede Stepaniuc.

România va susţine în continuare R. Moldova

Reacţiile de la Bucureşti nu au întârziat. Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, cu referire la acest subiect, că „ne aflăm în zona unor provocări”, dar că politica României este în continuare de sprijinire a românilor din R. Moldova. „Aceste măsuri nu ne vor determina să restricţionăm accesul românilor din R. Moldova peste frontieră - dimpotrivă. Deci nu ne schimbă cu nimic politica în raport cu R. Moldova”, a spus Băsescu. Iar premierul român Călin Popescu Tăriceanu regretă faptul că, drept răspuns la „atitudinea autorităţilor române care este una de cooperare şi de susţinere a aspiraţiilor europene ale R. Moldova”, autorităţile moldoveneşti iau asemenea decizii. MAE de la Bucureşti apreciază, la rândul său, acest gest ca fiind „inamical, total nejustificat” şi a anunţat că România „va analiza” măsurile care se impun, dar că va continua să susţină parcursul european al R. Moldova.

Stratan discută cu Valeri Kuzmin despre „stadii”

De remarcat că a doua zi după ispravă, agenţiile de presă anunţau că ministrul de Externe, Andrei Stratan, a discutat cu ambasadorul Federaţiei Ruse în R. Moldova, Valeri Kuzmin, despre „stadiul actual al relaţiilor R. Moldova cu UE” (!).

Reacţii

Mircea Snegur, primul preşedinte al R. Moldova: „Sunt revoltat”

„Sunt revoltat de cele ce se întâmplă. Ieşirile antiromâneşti ale actualei guvernări sunt regretabile şi impardonabile. Actuala guvernare este imprevizibilă şi ne putem aştepta la orice.”

Dorin Chirtoacă, primar general de Chişinău: „UE - persona non grata”

„A declara doi diplomaţi români persona non-grata pe teritoriul R. Moldova este identic cu a declara UE persona non grata în R. Moldova.”

Mircea Druc, ex-premier al R. Moldova: „Ascunde nereuşitele sale”

„Este ceva ieşit din comun şi era şi de aşteptat o evoluţie negativă a evenimentelor, judecând după toate declaraţiile agresive din ultimul timp. Este o mare greşeală din partea Chişinăului că escaladează acest conflict nemotivat obiectiv. Probabil că prin asta guvernarea de la Chişinău ascunde nereuşitele sale interne şi externe în anul preelectoral. Probabil vrea să revină la startul cela cu iluzia Uniunea Rusia-Belarus. Este o încercare disperată a autorităţilor de a ieşi din impas şi, în cazul acesta, caută cu orice preţ duşmanul. Au ales nereuşit România. Probabil, lor le-ar plăcea să rupă relaţiile diplomatice cu România, dar ei îşi taie, astfel, craca de sub picioare. Nu cred că electoratul care se pregăteşte de scrutinul parlamentar este încântat de această situaţie faţă de un stat membru UE. Sper că Bucureştiul va da dovadă de înţelegere şi calm.”

Vladimir Filat, deputat, preşedintele Partidului Liberal Democrat: „Adevărata faţă a comuniştilor”

„Această acţiune se încadrează perfect în şirul celor duşmănoase, lipsite de logică şi bun-simţ ale autorităţilor de la Chişinău îndreptate împotriva României. Este vorba de expulzarea a doi diplomaţi europeni de la Ambasada României la Chişinău, lucru care, cu certitudine, va duce la tensionarea relaţiilor bilaterale şi a celor dintre R. Moldova şi UE. Acest lucru nu face faţă R. Moldova şi arată încă o dată adevărata faţă a comuniştilor. Cred că autorităţile de la Bucureşti şi cetăţenii români înţeleg despre ce este vorba. Este, de fapt, o acţiune a unui grup restrâns de persoane care, din voia întâmplării, a ajuns să guverneze R. Moldova şi nicidecum nu este un punct de vedere al cetăţenilor acestei republici. Cetăţenii noştri privesc România ca pe o ţară care ne-a fost aproape tot timpul, a fost primul stat care a recunoscut independenţa R. Moldova şi care, pe parcursul anilor, a demonstrat că ne este aproape. Iar în procesul de integrare ne este chiar şi necesară.”

Serafim Urechean, liderul Alianţei „Moldova Noastră”: „Recunoştinţă pentru Băsescu şi UE”

„Este recunoştinţa din partea lui Voronin către Băsescu pentru susţinerea pe care acesta i-a acordat-o atunci când a venit în R. Moldova înainte de alegerile parlamentare şi a adus voturi comunistului. Este, de asemenea, un mulţumesc UE pentru faptul că va acorda regimului comunist din R. Moldova o sumă frumuşică de 200 de milioane de euro ajutor. E o încercare de a îndepărta R. Moldova de UE pe care n-o atacă direct, dar prin intermediul României. Diplomaţia R. Moldova e în faliment. Încă o dată Voronin îşi arată incompetenţa, iar subalternii lui care îi execută ordinele sunt nişte laşi care aduc prejudicii mari R. Moldova. Vom face tot posibilul să plece actualul regim de la guvernare şi situaţia se va îmbunătăţi.”

Gaddafi, în vizită la Luvru

În programul liderului libian: Versailles şi o partidă de vânătoare în pădurea Rambouillet.

Preşedintele libian e fascinat de surâsul Giocondei! Muammar Gaddafi şi-a încheiat miercuri controversata vizită în Franţa, dar a rămas pe meleaguri franceze, pentru a-şi continua călătoria în mod privat.

În timp ce socialiştii au vorbit despre un „circ" în care Franţa a fost „umilită" şi despre o farsă „tragicomică", ce lasă o impresie penibilă, preşedinţia a vorbit despre o vizită normală, identică cu a altor şefi de stat. Mulţi au pus sub semnul îndoielii realitatea contractelor încheiate, în valoare de mai multe miliarde de dolari, evidenţiată de Nicolas Sarkozy pentru a justifica această vizită.

O alta fata a printesei Diana

Scrisorile trimise de printesa Diana prietenului ei, Dodi al-Fayed, au fost facute publice vineri. Textele au fost prezentate anchetatorilor si magistratilor care investigheaza moartea cuplului. Fragmente din aceste epistole au fost preluate de agentiile internationale de presa si au facut inconjurul lumii.

Ele contureaza o relatie amoroasa intensa intre Diana si Dodi, in care printesa pare sa-si fi gasit fericirea, dupa o lunga perioada de zbucium. Intr-o scrisoare redactata cu putin timp
inainte de moarte, Lady Di ii multumeste iubitului sau, pentru “bucuria pe care a adus-o in viata ei”. Iar o alta epistola, la fel de romantica, insoteste un cadou special - o pereche de butoni care au apartinut tatalui Dianei. “Dragul meu Dodi. Acesti doi butoni reprezinta ultimul cadou
primit de la
tatal meu – barbatul pe care l-am iubit cel mai mult
in viata
. Ti-i ofer tie deoarece stiu ca tata s-ar bucura la gindul ca ei se afla in siguranta, in miinile unei persoane atit de speciale pentru mine”, se arata in scrisoare.

Intr-un alt text, Diana ii multumeste lui Dodi pentru o vacanta de vis pe un iaht si isi incheie scrisoarea astfel: “Iti trimit acest bilet cu toata dragostea mea”.
Un alt set de scrisori trimise de Diana socrului ei, printul consort Philip, releva o relatie apropiata, aproape parinteasca. Philip a sprijinit-o moral pe printesa de-a lungul casniciei cu Charles si a pastrat legatura cu ea chiar si dupa divort.

Sute de români, inchisi in Lagarul Mandarinelor din Calabria - Italia

Situatia romanilor din Italia a ajuns la cote explozive. Pe fondul expulzarilor, pe banda rulanta, a unora dintre conationalii nostrii, exista si romani care au plecat cu contracte de munca
in regula. Acestia au ajuns sa fie inchisi in “lagare de munca” si exploatati de italieni care fac parte din adevarate retele de traficanti de persoane in vederea exploatarii acestora prin munca silnica.

In urma cu doua zile, in cadrul emisiunii de la OTV «Se intampla acum», realizata de Tudor Barbu, a fost prezentat cazul unor romani care au reusit sa evadeze dintr-un lagar de munca silnica din regiunea Calabria, unde erau fortati sa culeaga mandarine. Redactorii “Gardianul” au reusit sa ia legatura cu cei doi, care povestesc cosmarul pe care l-au trait pentru un pumn de euro. Marius Frentescu si Catalin Petru Bazoi, din Vaslui, povestesc ca in luna noiembrie au incheiat un contract de munca pentru cules de mandarine in Italia, in Regiunea Calabria. Ei urmau sa primeasca 800 de euro pe luna, iar cazarea era asigurata. Contractul a fost intermediat de un anume Nicolae Tenu, care ar fi mana-n mana cu italienii. Numai transportul
trebuia sa si-l plateasca fiecare, adica 100 de euro, cu autocarul. La plecare au avut prima surpriza. Autocarul nu costa
100, ci 200 de euro. Nu si-au pus probleme pentru ca in ziua de azi preturile cresc ca drojdia. Cand au ajuns la destinatie, au fost cazati intr-o vila cu etaj, unde mai erau 40 de persoane.

Au aflat atunci ca trebuie sa plateasca 100 de euro pentru cazare si ca asemenea „negrilor pe plantatie“, alaturi de ei in alte baraci, mai sunt cateva sute de romani exploatati acolo. Cei doi povestesc ca a doua zi de la venire au fost separati barbati de femei si ca le-au fost luate actele
. Daca vreunul se impotrivea italienilor Giovani si Aldo, erau batuti cu rangile si amenintati cu pistoalele. Dupa patru zile de chin, cei doi vasluieni au reusit sa evadeze din „lagarul mandarinelor“ si sa ajunga in Romania. Cei doi se vor prezenta luni dimineata la IPJ Vaslui pentru a da declaratii despre ce s-a intamplat in Calabria.

Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat, ieri, la Bruxelles, ca Uniunea Europeana ar trebui sa aiba o politica unica pentru rromi si a pledat pentru înfiintarea unei agentii europene care sa se ocupe de problemele acestei etnii, potrivit NewsIn. Premierul a spus ca ar putea ridica problema rromilor la Consiliul European de iarna, aflat in desfasurare la Bruxelles. Presedintele Traian Basescu a declarat si el recent, în contextul scandalului “Mailat”, ca statele europene ar trebui sa elaboreze o serie de politici pentru rromi. Basescu a apreciat, insa, ca responsabilitatea cade deopotriva si în sarcina comunitatilor locale, precizand ca aceste masuri trebuie sa tina cont
si de dezideratele comunitatii respective, care de cele mai multe
ori doreste sa-si pastreze obiceiurile.

România nu va recunoaşte independenţa Kosovo

Lucrările de ieri ale Consiliului European de iarnă se anunţau destul de tensionate, în ciuda faptului că numai cu o zi înainte liderii de stat şi de guvern din UE semnaseră un document
vital pentru viitorul forului comunitar. Divergenţele au fost provocate de discuţiile asupra statutului provinciei Kosovo, subiect faţă de care partenerii europenii nu au o poziţie comună. Acest lucru s-a văzut chiar înainte de începerea Consiliului. Premierul român, Călin Popescu-Tăriceanu, a lansat prima săgeată printr-un un mesaj cât se poate de vehement pentru oficialii europeni: România nu va recunoaşte independenţa Kosovo!

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat că, la
nivelul Uniunii Europene, „există un interes larg pentru susţinerea unei poziţii comune în această problemă”, iar România va susţine acest lucru, informează Rompres. „Rămâne însă o problemă la care poziţia României este bine identificată şi anume: nu vom recunoaşte statutul de independenţă a provinciei Kosovo, deci nu vom recunoaşte un Kosovo independent
pentru că avem serioase rezerve în ceea ce priveşte modul în care acest statut trebuie acordat şi posibilele consecinţe asupra întregii regiuni a Balcanilor de Vest”, a declarat Tăriceanu.

Serbia, ademenită cu noi promisiuni de aderare

Totuşi, chiar dacă unele state nu vor să susţină independenţa coordonată a provinciei, unii lideri europeni, alături de oficialii europeni încercau să pună bazele unui „cadru comun” faţă de această problematică. „Este important să creăm un cadru european comun pentru recunoaşterea independenţei Kosovo chiar dacă va reveni fiecărui stat membru să recunoască în mod formal sciziunea acestui teritoriu de Serbia”, a explicat premierul danez, Anders Fogh Rasmussen.

Ceilalţi şefi de stat şi de guvern din comunitate s-au ferit să speculeze privind data la care ar putea interveni declaraţia de independenţă. Totuşi, pentru a uşura calea naşterii mini-statului kosovar, „Cei 27” urmau să ofere Serbiei o propunere de integrare rapidă în structurile
europene şi să pledeze pentru accelerarea pregătirilor în vederea trimiterii unei misiuni de poliţie pentru stabilizarea situaţiei securităţii din provincia Kosovo, reiese din proiectul declaraţiei summitului UE de ieri, obţinut de Reuters şi citat de Rompres.

În document se arată că negocierile asupra statutului provinciei sârbe Kosovo au fost epuizate, iar soluţionarea problemei privind viitorul statut al provinciei Kosovo este esenţială pentru stabilitatea Balcanilor. În ceea ce priveşte Serbia, „Uniunea Europeană îşi reafirmă încrederea că progresele pe calea integrării în UE, inclusiv statutul de candidat, pot fi accelerate”.

Sprijin voalat pentru Kosovo

Declaraţia, al cărei proiect a fost elaborat de preşedinţia portugheză după reuniunea CAGRE din 10 decembrie încă poate fi modificată pe parcursul summitului UE. Documentul nu menţionează sprijinul (UE) pentru independenţa Kosovo, în condiţiile diferenţelor de poziţie existente între statele membre, ştiut fiind faptul că Grecia, Cipru, Slovacia şi România sunt reticente faţă de o declaraţie de independenţă a provinciei Kosovo în absenţa unei rezoluţii a ONU.

Totuşi, după cum menţionează acelaşi document, citat de agenţia britanică de presă, „Consiliul European este de acord cu secretarul general al ONU potrivit căruia status quo-ul în Kosovo nu este sustenabil şi de aceea subliniază nevoia de deplasare către o soluţie în Kosovo esenţială pentru stabilitatea regională”.

„Consiliul European subliniază că UE este gata să joace un rol principal în consolidarea stabilităţii şi punerea în practică a unei soluţii care să definească viitorul statut al Kosovo şi îşi declară disponibilitatea de a ajuta la stabilitatea durabilă în Kosovo, inclusiv prin intensificarea pregătirilor pentru o misiune a Politicii de Apărare şi Securitate
Europene /ESDP/ şi pentru o contribuţie la un birou civil internaţional, ca parte a prezenţei internaţionale”, menţionează acelaşi document.

Pedeapsa capitala pierde teren in Statele Unite

Dupa 40 de ani, statul New Jersey renunta la
pedeapsa cu moartea.



New Jersey a devenit joi primul stat american care a abolit pedepsa cu moartea dupa reintroducerea acesteia de catre Curtea Suprema, in 1976, informeaza Reuters.

Adunarea din New Jersey, Camera inferioara a forului legislativ local, a adoptat - cu 44 de voturi pentru si 36 impotriva - un proiect de lege care prevede inlocuirea pedepsei capitale cu inchisoarea pe viata
, fara posibilitatea eliberarii conditionate, in cazul celor gasiti vinovati pentru omor deosebit de grav. Este prima oara in ultimii 40 de ani cand un stat american se pronunta prin vot asupra acestui subiect. Decizia a fost salutata de organizatiile Amnesty International si Human Rights Watch.

Proiectul fusese adoptat luni in Senatul din New Jersey si va fi promulgat la inceputul saptamanii viitoare de guvernatorul Jon Corzine. Ca si majoritatea membrilor adunarii, Corzine face parte din Partidul Democrat si este un adversar declarat al pedepsei capitale, prevazuta in legislatia a 37 de state americane, precizeaza AFP.

Nimeni nu a mai fost executat pe teritoriul statului New Jersey din anul 1963. Dupa promulgarea noii legi, cei opt condamnati la moarte din acest stat vor avea la dispozitie 60 de zile pentru a solicita comutarea pedepsei.

Dezbateri aprinse

Dezbaterile care au precedat votul de joi au durat doua ore si treizeci de minute si au fost extrem de aprinse. Asa cum era de asteptat, in favoarea abolirii pedepsei cu moartea s-au pronuntat membrii democrati ai adunarii. „In cazul in care cineva comite o crima odioasa trebuie sa-l extirpam din societate ca pe o tumoare maligna si credem ca putem face acest lucru si fara pedeapsa capitala”, a declarat presedintele adunarii, democratul Joseph Roberts.

De cealalta parte, republicanul Richard Merkt a spus ca adoptarea proiectului de lege nu reprezinta altceva decat o victorie a asasinilor si violatorilor. El i-a acuzat pe colegii sai democrati ca ignora vointa electoratului. Circa 78a dintre locuitorii din New Jersey sunt in favoarea condamnarii la moarte a criminalilor in serie si a celor care ucid copii
, releva un sondaj dat publicitatii
saptamana aceasta.

MORATORIU NATIONAL

Injectia letala, la analiza finala

Executiile au fost stopate la nivel national in septembrie, printr-un moratoriu impus de Curtea Suprema a SUA. Pana la vara, instanta trebuie sa decida daca aplicarea
pedepsei capitale prin injectie mortala este legala, avand in vedere faptul ca Legea fundamentala americana interzice „tratamentele crude si neobisnuite”. Unii sustin ca injectia mortala poate fi foarte dureroasa daca nu este administrata corespunzator.

In primele noua luni ale acestui an, in Statele Unite au avut loc 42 de executii, fata de 53 pe parcursul lui 2006. Douazeci si doi de albi, paisprezece negri si sase hispanici au fost executati din ianuarie pana in septembrie, a anuntat Centrul de informare asupra pedepsei cu moartea.

Axa contra axa

Belarusul este "pregatit sa joace un rol" alaturi de Rusia in cazul instalarii, pe Continent, a unor elemente ale scutului american antiracheta, l-a asigurat, ieri, presedintele belarus Aleksandr Lukasenko pe omologul rus, Vladimir Putin. Liderul belarus a incercat, totodata, sa puna capat speculatiilor vehiculate de presa internationala, potrivit carora oaspetele sau moscovit s-ar fi deplasat, zilele acestea, la Minsk, pentru a impulsiona realizarea Uniunii ruso-belaruse, pregatita inca din 1996, in vederea unei preluari ulterioare a sefiei acesteia. "Uimit" de "agitatia din Occident", amfitrionul Lukasenko a taxat relatarile conform carora sosirea musafirului Putin in Capitala belarusa ar fi avut un "substrat politic", precizand ca, "in ciuda informatiilor difuzate in media, actul constitutional al Uniunii Rusia-Belarus lipseste de pe ordinea de zi". "Nu este prevazuta nici o discutie pe marginea acestui subiect", a subliniat
presedintele belarus, cu mentiunea ca urma sa abordeze, impreuna cu omologul sau rus, "numeroase chestiuni" economice, dar si referitoare la aparare si securitate. Oficialii moscoviti au avansat, la randul lor, o dezmintire proprie, un comunicat al Kremlinului excluzand adoptarea unui nou document
vizand fuzionarea celor doua state, dupa cel parafat in 1996. Anterior, surse din anturajul lui Lukasenko anuntasera definitivarea unui astfel de text, declarandu-se increzatoare in sansele acestuia de a fi agreat de cei doi lideri.
In paralel, oficialii de la Moscova lansau, ieri, o noua ofensiva verbala la adresa Londrei. Marea Britanie incearca in mod sistematic sa inrautateasca relatiile cu Rusia, a declarat, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la doua zile dupa ce Kremlinul a ordonat inchiderea filialelor regionale ale British Council de pe teritoriul rus. "Marea Britanie a demarat un program
de deteriorare sistematica a relatiilor noastre bilaterale, punand capat oricarui contact de cooperare cu FSB (serviciile secrete ruse) inclusiv tuturor operatiunilor comune impotriva terorismului", a afirmat seful diplomatiei ruse. "Partea britanica a suspendat discutiile referitoare la imbunatatirea sistemului de acordare a vizelor, care este chestiunea cea mai importanta in dezvoltarea relatiilor dintre statele noastre", a adaugat Lavrov. Ministerul Afacerilor Externe rus a anuntat, miercuri, intr-un comunicat ca Guvernul va interzice temporar activitatea tuturor filialelor British Council din Rusia, cu exceptia celei din Moscova, incepand cu 1 ianuarie 2008. Citand prevederile Conventiei de la Viena privind activitatile consulare, Rusia a precizat ca British Council nu a inregistrat legal trei centre culturale regionale.
In replica, premierul britanic, Gordon Brown, a declarat, joi, ca planul Rusiei de a inchide filialele
regionale ale British Council este "total inacceptabil" si a cerut Moscovei sa revina asupra acestei decizii. British Council activeaza ca o organizatie
non-profit sub egida Guvernului britanic in 109 state, promovand limba engleza, mediul de afaceri si gestionand testele necesare studiilor in Marea Britanie. In iulie, Marea Britanie a anuntat ca reduce cooperarea cu Rusia, ca raspuns fata de refuzul Moscovei de a-l extrada pe principalul suspect in cazul uciderii, in 2006, la Londra, a fostului agent al serviciilor secrete ruse Aleksandr Litvinenko. Masurile au inclus si expulzarea de catre Londra a patru diplomati rusi, gest la care Moscova a ripostat prin expulzarea a patru diplomati britanici, aminteste Reuters.

Politrucii lui Nastase se razbuna pe presa dupa ce au pierdut-o pe Elena Basescu

Dupa ce au fost flituiti de fiica presedintelui, oficialii Scolii Europene “Ovidiu Sincai” declanseaza un atac furibund la
adresa presei.

Scoala Europeana “Ovidiu Sincai” acuza presa ca prin “atacuri josnice” au determinat-o pe Elena Basescu sa se retraga de la cursurile promotiei 2007-2008. “Scoala Europeana «Ovidiu Sincai» isi exprima sincerul regret pentru retragerea (speram temporara) a domnisoarei Elena Basescu, secretar general al Organizatiei de Tineret a Partidului Democrat, de la cursurile promotiei 2007-2008. Gestul d-rei Elena Basescu a survenit ca urmare a unor atacuri josnice din partea unor jurnalisti, fata de care dorim sa ne disociem public”, se arata intr-un comunicat al scolii primit, vineri, la redactie.

Institutia cere, totodata, Clubului Roman de Presa sa se sesizeze in acest caz si “sa afirme public ca hartuiala rauvoitoare careia i-a fost obiect domnisoara Elena Basescu, pentru simplul
fapt ca a dorit sa se perfectioneze in cadrul unei scoli europene organizata de o fundatie apropiata altui partid decit cel din care face parte, nu a fost conforma cu deontologia profesiei de jurnalist”.

Cotidianul a publicat in editia din 30 noiembrie ca fata cea mica a presedintelui Basescu este unul dintre cei 40 de cursanti inscrisi la editia 2007-2008 a Scolii Europene “Ovidiu Sincai”. Scoala a fost fondata de Institutul “Ovidiu Sincai”, care este o ONG afiliata PSD si condusa de Adrian Nastase in calitate de presedinte al Consiliului Director.

Anne Juganaru, director executiv in cadrul Institutlui “Ovidiu Sincai”, a refuzat sa precizeze care sint ziarele sau ziaristii care au hartuit-o pe fiica cea mica a presedintelui si a aruncat toata responsabilitatea pe umerii Elenei Basescu. “M-a sunat azi-dimineata Elena si mi-a spus ca nu mai vine pentru ca de doua zile este supusa unor atacuri inimaginabile din partea ziaristilor”.

Insa, Anne Juganaru este contrazisa chiar de catre Elena Basescu, care neaga vehement ca s-ar fi plins de atacuri din partea presei. “Nu am fost deranjata sub nici o forma de presa. Asta este o minciuna. Mi s-a facut o invitatie, dar nu am confirmat niciodata ca voi participa. Am dat de ieri (joi n.red.) o declaratie in presa ca nu merg. Nu am sunat pe nimeni de la PSD, ci o doamna de acolo m-a sunat si i-am spus ca nu pot sa merg. Nu aveam cum, nu-mi permite programul
. In seara asta sunt invitata la Gala 10 pentru Romania la care tin foarte mult sa merg, iar miine este consiliu de coordonare la PD-L unde sunt delegat cu drept de vot. Vad ca incearca sa transforme totul in ceva politic. Nu aveam nici o problema sa ma duc, in conditiile in care veneau de la toate partidele. Nu am o problema cu PSD, ce problema sa am cind sint cu Andrei Hrebenciuc? Pur si simplu era foarte important pentru mine sa fiu in seara asta la Gala 10 pentru Romania”, a declarat Elena Basescu pentru Cotidianul.

Pentru ca dorinta
de a arunca esecul cooptarii Elenei Basescu in sarcina presei a fost prea mare, oficialii Institutul “Ovidiu Sincai” au scapat din vedere un amanunt extrem de important. Exact in ziua in care emiteau comunicatul vituperant, in ziarul “7 plus” de vineri fusese consemnata deja o declaratie a Elenei Basescu care afirma, negru pe alb, ca nu vrea sa fie scolita de pesedisti: “Am fost invitata sa particip la acele cursuri, insa n-am confirmat. Scoala a inceput de mult si nu ma regasesc printre cursanti”.

Bogdan Olteanu, scrisoarea a II-a către Cărtărescu

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, continuă bătălia epistolară întru apărarea uninominalului lui Tăriceanu. După ce i-a expediat 21 de scrisori şefului statului somându-l să promulge legea electorală, Olteanu s-a mutat acum cu expediţiile poştale către Mircea Cărtărescu, un alt critic al proiectului legislativ al Executivului. Iată textul integral al scrisorii a doua a preşedintelui Camerei:

„Stimate domnule Cărtărescu

Spre deosebire de scrisoarea precedentă, voi fi mai concis. Data
trecută nu mă îndoiam de buna dumneavoastră credinţă, ci numai de nivelul de informare privitor la
legea votului uninominal. De această dată
, fiind informat, afirmaţia că „jumătate dintre parlamentari vor fi impuşi de pe liste de rezervă” nu poate fi justificată decât prin intenţia polemică gratuită pe care v-o asumaţi de altfel prin considerente de adecvare la receptori în primul paragraf al articolului.

Nu vă contest şi nici nu vă discut dreptul la opinie. Este mai important decât dumneavoastră şi decât mine, precum şi decât polemica de faţă. Nu vă contest, şi nu am dreptul să vă contest, opiniile despre competenţa sau prestaţia mea ca deputat sau ca preşedinte al Camerei. Ele pot să mă îngrijoreze, să mă pună pe gânduri sau să îmi impună schimbări de conduită, acolo unde le găsesc îndreptăţite.

Nu vă admit însă alunecarea nedemocratică de condei prin care îmi contestaţi calitatea de cetăţean. Nu există, domnule Cărtărescu, cetăţeni buni şi cetăţeni răi. Cetăţenii care nu îi împărtăşesc opiniile lui Traian Băsescu, cetăţenii care nu vă împărtăşesc opiniile dumneavoastră, rămân cetăţeni şi atât. Cel puţin de la căderea nazismului şi comunismului încoace.

Ştiu că a renăscut în România o şcoală de gândire pe care eu am numit-o „carlista”. Ea se bazează pe negarea importanţei şi rolului instituţiilor democratice (alegeri, partide politice, Parlament) pornind de la defectele oamenilor
care le conduc vremelnic şi pe credinţa în liderul mesianic. Istoria ne-a arătat unde a dus
carlismul unor intelectuali rafinaţi în perioada interbelică – la dictatura personală şi la legionarism. Sper că, dincolo de farmecul şi strălucirea polemicii, să rămâneţi în fond încrezător în instituţiile democratice, chiar dacă nu vă plac conducătorii lor. Măcar pe aceştia îi puteţi schimba.

Închei sperând că judecarea mea ca cetăţean a fost o „aripa dreaptă” trecătoare şi că nu voi fi nevoit să vă privesc cu teama că vreodată vă veţi asmuţi studenţii să-mi spargă ferestrele sau capul, precum Nae Ionescu.

În ce priveşte funcţia, loviţi-o cu sete, sper că scuturăturile soclului să mă ţină alert până la sfârşitul mandatului”.

Lista atasamente

Un fost ministru pe care liberalii nu-l lasa la ananghie

Tudor Chiuariu, fost ministru al justitiei, nu a fost lasat pe dinafara de colegii din PNL. El a primit functia de secretar general-adjunct al PNL, dar are deschisa si optiunea de a se intoarce la Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF).



Tudor Chiuariu a ajuns ministru al justitiei dupa eliminarea PD din executiv, iar nominalizarea sa a fost o surpriza pentru majoritatea membrilor PNL. Chiar daca presa a speculat foarte mult despre faptul ca a fost impus in guvern de Relu Fenechiu, cuvantul decisiv in nominalizarea sa l-a avut Bogdan Olteanu, presedintele Camerei.

Au urmat opt luni de mandat, brazdate de actiuni care au generat scandaluri in presa, fie ca a fost vorba despre tentativa de schimbare a procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II-a, de scrisoarea trimisa oficialilor europeni, in care critica activitatea
DNA, sau de modificarea Legii raspunderii ministeriale. Tudor Chiuariu a reusit, dupa opt luni de mandat, sa isi atraga atat mania presedintelui Traian Basescu („mafiot obraznic”), dar si solicitarea de remaniere din partea vicepresedintelui PNL, Crin Antonescu.

Pana la urma, Chiuariu si-a dat demisia si a primit de la colegii sai de partid aplauze si functia de secretar general adjunct. „Viitorul suna bine. Nu am luat nicio hotarare privind viitorul meu in guvern”, avea sa spuna Chiuariu la cateva zile dupa demisie, nedorind sa comenteze informatiile neoficiale potrivit carora se va intoarce in fruntea DLAF. O alta varianta ar fi intoarcerea la catedra.

Avocatul lui Fenechiu

Ascensiunea politica a fostului ministru al justitiei a inceput in 2000, cand a fost legitimat ca avocat chiar de catre seful Baroului Iasi, Adrian Mogos, membru al PNL si prieten inca, la acea vreme, cu viitorul mentor al tanarului ministru, Relu Fenechiu. Imediat si-a infiintat un cabinet de avocatura, facandu-se cunoscut in cercul avocatilor drept juristul care-l reprezenta pe Relu Fenechiu in toate litigiile.

„Nu mi-a pierdut niciun proces. In plus
, a reprezentat si partidul la fel de bine in diverse litigii, fara contract de consultanta”, a rememorat Fenechiu. In momentul numirii ca sef la DLAF, el a organizat o conferinta de presa in care a afirmat ca „la Iasi nu exista fraude cu bani
europeni”. Fostul avocat al lui Fenechiu a omis atunci sa aminteasca dosarul
Magdei Tepoi, trimisa in judecata pentru deturnarea unei sume de 200.000 de euro din fonduri

Avionul pacii

Discutia din avion dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu, pe traseul Bucuresti-Lisabona, a fost una relaxata, in care s-au abordat doar teme externe precum pozitia Romaniei pentru Kosovo si reuniunea CE, ulterior, pe drumul Lisabona-Bruxelles, cei doi fiind apatici, din cauza oboselii.



Seful statului si primul-ministru au mers cu acelasi avion la Lisabona, la semnarea Tratatului de reforma al UE, precum si la Bruxelles, la Consiliul European de iarna. Surse din delegatia oficiala au relatat ca, joi, pe parcursul celor aproximativ patru ore de zbor intre Bucuresti si Lisabona, Basescu si Tariceanu au avut o discutie relaxata pe teme exclusiv de politica externa, precum problema Kosovo si reuniunea de iarna a Consiliului European, fiind evitate subiecte de politica interna. "A fost o relatie ciudat de buna, in pofida asteptarilor unora, cu o discutie in care au fost evitate teme ale politicii interne sau de alta natura", au afirmat sursele. Presedintele Basescu a avut la un moment dat o discutie cu consilierii sai despre pozitia Romaniei pe temele incluse pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European, iar premierul Tariceanu a avut o consultare similara cu membrii staff-ului sau, dupa care seful statului si primul-ministru au convenit asupra unui punct de vedere comun. "Dialogul a fost mai sarac in subiecte ulterior, pe parcursul drumului dintre Lisabona si Bruxelles, cand presedintele si premierul au fost destul de apatici, probabil din cauza oboselii care si-a spus cuvantul", au mai aratat sursele. Premierul Tariceanu a fost intrebat ieri, la Bruxelles, cum s-a inteles cu presedintele Traian Basescu in timpul calatoriei facute impreuna cu avionul, seful Executivului raspunzand, zambind: "Da... foarte bine". Cei doi nu au mai calatorit cu acelasi avion de la reuniunea de vara a Consiliului European, din 2006.

Surprize la pompa

Pretul unui litru de benzina e diferit in cadrul aceleiasi retele de benzinarii.



Desi faceti plinul de la o anumita companie pentru ca va convin tarifele practicate, puteti cumpara carburanti mai scumpi daca alegeti o benzinarie din aceeasi retea, dar aflata intr-o loc „nepotrivit”.

Deruta soferilor

Sase companii petroliere care detin impreuna aproape 1.300 de benzinarii, la care se adauga cele peste 400 de benzinarii particulare si zecile de tipuri de carburanti ale caror preturi se schimba saptamanal ii fac pe soferi sa nu sesizeze diferentele de preturi din cadrul aceleiasi retele.

Reprezentantii Rompetrol ne-au spus ca „nivelul preturilor este influentat de conditiile locale de piata, de concurenta si de costurile logistice. Astfel, o companie nu poate avea aceleasi preturi in statiile pe care le opereaza”.

Ei au adaugat ca, cu cat benzinariile sunt mai departe de depozitele de carburanti ale Rompetrol, costurile cu transportul sunt mai mari, iar pretul la pompa creste. Depozitele Rompetrol sunt in: Craiova, Arad, Vatra Dornei (Suceava), Mogosoaia (Ilfov), Navodari (Constanta), Simleul Silvaniei (Salaj).

Surse din piata ne-au spus ca la Rompetrol diferentele de pret intre Bucuresti si restul tarii sunt pana la 0,5a dintr-un litru de benzina standard de 3,57 lei/litru.

Dupa pozitie

Petrom ne-a transmis ca exista diferente de preturi intre Petrom si PetromV, cel din urma fiind un brand premium, iar in cazul statiilor PetromV exista diferente de preturi intre statii, in functie de loc, marimea statiei si serviciile aditionale oferite. „De exemplu, pe DN 1, unde e trafic intens si trec masini in drum spre munte, poti sa mai ridici cu cativa bani pretul fata de o statie care este intre blocuri”, ne-au spus reprezentantii Petrom.

Preturile din benzinariile Lukoil sunt cu 3 bani mai mici in 62 de statii fata de restul de 226. MOL nu a furnizat date despre diferentele de preturi si nicio companie nu a dorit sa nominalizeze benzinariile in care se vinde carburant mai ieftin.

Preturi schimbatoare

Emanuel Sanda, manager pe Romania al companiei de cercetare Nielsen, ne-a spus ca aceasta strategie este intalnita pe piata retelelor de supermarketuri, care practica preturi diferite in functie de orase si zone de comercializare sau cand promotiile impun un pret mai mic.

„Ma gandesc care sunt motivele pentru care ei (benzinarii - n.r.) nu aplica o politica unitara de preturi, deoarece atunci cand produci schimbari la acest aspect, clientii pot avea surprize neplacute”, spune Sanda. El crede ca benzinarii mizeaza pe faptul ca „in cazul majoritatii produselor, cumparatorii nu cunosc preturile, potrivit studiilor noastre”.

Petrom a anuntat ieri majorarea pretului benzinei cu 4 bani si al motorinei cu 8 bani, iar Rompetrol are pana pe 16 decembrie carburanti mai ieftini cu doi bani pe litru.

Piata auto: Numarul inmatricularilor, in crestere cu 26% la 11 luni

Numarul inmatricularilor de masini noi in Romania a crescut cu peste 26% in primele 11 luni ale anului, releva o statistica publicata vineri de Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
In Romania au fost inmatriculate, in intervalul ianuarie-noiembrie, 288.389 masini noi, in crestere cu 26,2% fata de cele 228.516 inscrise in circulatie in perioada similara din 2006. In luna noiembrie 2007, pe piata romaneasca au fost inmatriculate 29.230 de autoturisme noi, in crestere cu 27,2% fata de cele 22.972 inregistrate in noiembrie 2006, mai arata comunicatul ACEA.

La Dacia - cel mai mare
producator autohton de automobile - numarul inmatricularilor a ajuns la 157.122 masini Logan in primele 11 luni in statele incluse in statistica, in crestere cu 23% fata de cele 127.781 inregistrate in intervalul ianuarie-noiembrie din 2006.

Germania, cele mai multe
inmatriculari

Germania a fost, in primele 11 luni din acest an, cea mai mare piata auto
, cu 2,9 milioane de inmatriculari, urmata de Italia cu 2,3 milioane si Marea Britanie cu 2,2 milioane de inmatriculari.

In total, in tarile UE, au fost inmatriculate 14,82 milioane de masini in primele 11 luni ale anului, in crestere cu 1,1% fata de perioada similara din 2006.

Ajutor bancar la pescuit de fonduri UE

Oricine vrea să dezvolte un proiect bazat pe fondurile structurale venite de la Uniunea Europeană trebuie să facă un drum până la bancă. Nici măcar cei care au deja bani disponibili pentru a-şi acoperi contribuţia proprie nu scapă de vizita la băncile specializate.

Băncile comerciale care şi-au deschis birouri sau direcţii specializate pentru accesarea fondurilor europene spun că există deja dosare de finanţare înaintate autorităţilor de management, prin care se vor derula fondurile europene. Cunosc acest lucru deoarece clienţii respectivi le-au vizitat fie pentru consultanţă, fie pentru obţinerea unei cofinanţări, fie pentru o simplă scrisoare de garanţie bancară. De ce nu poate fi totuşi ocolit drumul la bănci, în condiţiile în care nici aprobările proiectelor şi nici accesarea fondurilor structurale nu depind de acestea?

Cel mai simplu răspuns este faptul că orice proiect de anvergură care se va desfăşura pe bază de finanţare nerambursabilă are nevoie de o cofinanţare, bancară sau din surse proprii, şi de o prefinanţare necesară demarării lucrărilor. Fondurile europene pot acoperi numai 50% din costul unui proiect. În plus, întreprinzătorii au nevoie de prefinanţarea investiţiilor, ca atare băncile au un rol important atât în prefinanţarea... finanţărilor europene, cât şi în cofinanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectelor. La cheltuieli neeligibile am putea încadra, de exemplu, cheltuieli precum cele cu TVA, care nu pot fi acoperite din fondurile europene. Aşadar, banca va acorda în aceste cazuri un credit denumit „punte“, ce se va derula în perioada dintre iniţierea investiţiei şi primirea fondurilor europene.

În acelaşi timp, băncile promit că vor ajuta întreprinzătorii să-şi realizeze dosarele de finanţare necesare şi-i vor ghida prin hăţişul birocraţiei obţinerii şi derulării fondurilor europene.

Două categorii de credite

Oferta băncilor comerciale pentru marii dezvoltatori de proiecte de acest tip, atât corporaţii, cât şi IMM-uri sau autorităţi locale, se structurează în două tipuri de credite: cele de investiţii şi creditele-punte. Creditele de investiţii sunt, practic, cele de cofinanţare, prin care solicitantul de fonduri europene îşi asigură necesarul de 50% din valoarea proiectului pe care vrea să-l dezvolte. „La ora actuală, pe întreaga piaţă mondială există o mare criză de lichidităţi. De aceea, nicio bancă nu riscă să iasă în piaţă cu oferte standard în care să spună că un împrumut pentru cofinanţare costă o anumită sumă de bani“, arată un bancher specializat în fonduri structurale. În plus, în cazul proiectelor de acest tip, există o hibă, la fel ca în cazul creditului clasic de investiţii destinat IMM-urilor din categoria macro. În funcţie de proiectul fiecărui solicitant, de garanţiile oferite de acesta, banca va negocia cu clientul dobânda şi maturitatea împrumutului.

Cel de-al doilea tip de împrumut destinat celor care vor să acceseze fonduri UE este mai degrabă un credit revolving, pe care băncile îl vor acorda solicitanţilor pe o perioadă scurtă, de unul, maximum doi ani. După expirarea acestei perioade, se presupune că solicitantul a obţinut finanţarea europeană şi poate rambursa integral creditul bancar utilizat până atunci la plata diverselor facturi.

Birouri bancare speciale

Amira Ionaşcu, director instituţii financiare, corespondenţi bancari şi competenţe europene din UniCredit Ţiriac Bank, spune că toate criteriile de eligibilitate şi condiţiile care trebuie îndeplinite de un solicitant sunt strict definite şi detaliate în ghidurile solicitanţilor, în cadrul fiecărei axe prioritare aferente programelor, cofinanţarea fiind o condiţie obligatorie pentru a beneficia de fonduri UE nerambursabile.

Cele mai mari bănci vor inaugura anul viitor o sucursală o dată la două zile

Dacă anul acesta numărul de sucursale bancare a crescut cu 774 de unităţi la
nivelul întregii ţări, pentru anul viitor planurile sunt cel puţin la fel de îndrăzneţe. Până în prezent, cele mai mari ambiţii le au cei de la Raiffeisen Bank care intenţionează să-şi mărească reţeaua cu aproximativ 220 de noi unităţi în 2008. Dacă avem în vedere că fiecare nouă filială costă aproximativ 100.000 de euro, costurile bugetate pentru anul viitor doar pentru acest capitol se cifrează la aproximativ 22 milioane de euro.

Alpha Bank doreşte să inaugureze în anul care vine un număr de 200 de sucursale, acestea urmând să se alăture celor 200 deja existente. Principalul jucător de pe piaţă, Banca Comercială Română –deţinută de austriecii de la Erste Bank – speră să ajungă până în 2009 la un număr de 700 de unităţi, cu aproximativ 170 peste numărul celor cu care va încheia acest an. Dacă BCR va inaugura o sucursală o dată
la două zile, ceilalţi jucători sunt ceva mai rezervaţi cu privire la extinderea numărului de unităţi. Spre exemplu, BRD – a doua bancă din punct de vedere al cotei de piaţă – va inaugura în următoarele 365 de zile doar 50 de noi filiale
, asta şi pentru că numărul total al acestora a atins deja valoarea de 700.

Atât în planurile Băncii Transilvania, Banc
Post cât şi a celor de la Unicredit Ţiriac sunt trecute pentru anul viitor câte 70 de noi sucursale. Prima dintre acesta va ajunge la un număr jubiliar – 500, în timp ce următoarele două vor totaliza la sfârşitul lui 2008 un total de 310, respectiv 210 unităţi.

Singura instituţie bancară care nu intenţionează să investească în extinderea reţelei anul viitor, după ce nu a făcut-o nici în 2007, este CEC. Fiind cea mai veche bancă din ţară, instituţia deţine deja o reţea de 1.400 de filiale, cea mai extinsă la ora actuală.

Deşi anul viitor primele zece bănci din România îşi vor extinde anul viitor numărul de sedii cu aproximativ 800 de unităţi, cu aproape 300 mai puţine decât în 2006, principalul obiectiv al acestora rămâne dezvoltarea
, în detrimentrul dezvoltării de canale de vanzare alternative.

Cum pot rugini 120 milioane euro in depourile CFR

Statul roman se imprumuta pentru a acoperi gaurile date statului prin afaceri dubioase

Pe 10 decembrie expira termenul pentru rascumpararea unor obligatiuni de 120 milioane euro emise de CFR Marfa in vederea finantarii unor investitii pentru modernizarea parcului de material rulant. Pentru a plati, societatea din subordinea Ministerului Transporturilor se va imprumuta de la un consortiu de banci condus de Raiffeisen Bank. Statul va acoperi astfel, pe tacute, doua dintre „ingineriile financiare” care au gaurit seifurile uneia dintre cele mai importante societati ramase in patrimoniul statului si va deveni complice la o uriasa escrocherie derulata in perioada guvernu-lui Nastase.
Vorbim despre incercarea nereusita de a implementa sistemul de transport Ro-La, unde s-au cheltuit milioane de dolari - suma totala nu se mai stie - si despre reconditionarea a 400 de vagoane, afacere care a inghitit 70 milioane euro. S-a reusit doar performanta inegalabila ca un vagon modernizat sa coste cat trei vagoane noi de acelasi tip.
Cel mai grav este insa faptul ca nota de plata a ajuns sa fie achitata inca o data de CFR Marfa. Adica de stat, unic actionar al societatii care a topit degeaba peste 100 milioane euro. Discutam, evident, despre fonduri publice cheltuite cu generozitate in favoarea unor oameni de afaceri. „La vremea respectiva, noi am cerut sa se cumpere motoare noi. Conducerea Ministerului Transporturilor a decis altceva. Si astfel zeci de milioane de euro s-au evaporat, fiind bagate in mormane de fier vechi“, a declarat, pentru SFin, Voicu Sala, liderul Federatiei Mecanicilor de Locomotiva.
P ovestea a avut loc in vremea mandatului lui Miron Mitrea si ascunde in spate nume grele precum Cristian Burci si Dumitru Crestin. Afacerea revine in actualitate in conditiile in care CFR Marfa a facut un imprumut cu ajutorul caruia doreste sa rascumpere eurobondurile consumate in beneficiul unor privati.

Prietenul ministerial
Legatura omului de afaceri Cristian Burci cu CFR-ul nu este una intamplatoare. Este de notorietate faptul ca pe Mitrea il leaga o stransa prietenie de Burci si, in plus, afaceristul are multe activitati care se intersecteaza cu transportul feroviar. Si cum intre amici ajutorul nu strica, atunci cand CFR Marfa a anuntat ca vrea sa reconditioneze un lot de 400 de vagoane, cine putea face acest lucru mai bine decat fabrica detinuta de prietenul ministerial? In acest mod s-a ajuns ca un contract „gras” sa fie incredintat catre Meva Turnu Severin, fabrica aflata in portofoliul Eurorailway Holding Lungano, controlata de nimeni altul decat Burci.
Off-shore-ul Eurorailway Holding Lungano a dezvoltat in Romania o serie de firme care au trait bine mersi din bani proveniti din afaceri cu statul. Una dintre ele este si International Railway System (IRS), la carma careia mai gasim, pe langa Cristian Burci, un personaj controversat: Dumitru Crestin. Firma amintita controleaza in tara noastra mai multe societati, doua dintre ele fiind preluate de la statul roman si avand ca obiect de activitate intretinerea si productia de vagoane. Importanta pentru cazul nostru este fabrica Meva SA din Drobeta Turnu Severin, care s-a „bucurat” de contractul privind reconditionarea a 400 de vagoane CFR Marfa.

175.000 euro pentru reparatia unui vagon?!
Potrivit datelor furnizate SFin de catre directorul adjunct al CFR Marfa, Catalin Gratian, „SNTFM CFR Marfa a incheiat in data de 5 septembrie 2003, cu un consortiu format de persoana juridica straina IRS Leasing Limited si SC Meva SA Drobeta Turnu Severin, un contract de achizitionare, modernizare si vanzare vagoane”.
Sumele necesare platii acestui contract au provenit din banii rezultati din emisiunea de eurobonduri pe care a lansat-o CFR Marfa in 1999, in valoare totala de 120 milioane euro. De remarcat ca reparatia acestor vagoane a reprezentat 60% din valoarea obtinuta din emisiunea de eurobonduri, respectiv 70 milioane euro. Lasand de-o parte modul de atribuire a contractului si afinitatea pe care a dovedit-o, din nou, Miron Mitrea fata de vechiul sau amic Cristian Burci, sare in ochi costul exorbitant al unui vagon reconditionat la MEVA Turnu Severin: 175.000 euro. Suma este de trei ori mai mare decat cea necesara pentru a achizitiona un vagon similar, dar nou. Poate ca afacerea ar fi fost trecuta cu vederea daca „valoroasele” vagoane reconditionate de MEVA nu ar fi fost implicate in mai multe incidente feroviare. Cel mai grav dintre ele a avut loc pe 15 august 2004, la Gugesti, Vrancea, cand au deraiat si au luat foc cinci vagoane.

De vina a fost osia
Referitor la acest episod, in expunerea pe care a prezen-tat-o Parlamentului, Miron Mitrea a plasat toata responsabilitatea pe umerii companiei SMR Bals, uzina care a livrat boghiurile folosite la reconditionarea celor 400 de vagoane. Varianta fostului ministru este sustinuta si de actualul director adjunct al societatii de transport feroviar, care ne-a explicat ca in urma derularii contractului si a actelor sale aditionale, o parte din vagoanele modernizate au fost implicate in sase incidente pe calea ferata. „Cauzele producerii acestor evenimente au fost defectele de fabricatie a vagoanelor, respectiv ruperea osiilor. Aceasta reiese fara niciun dubiu din toate rapoartele de cercetare intocmite de AFER cu ocazia accidentelor, precum si din procesele-verbale si expertizele tehnice incheiate. De mentionat este faptul ca, pentru modernizarea vagoanelor in temeiul contractului incheiat cu CFR Marfa, consortiul format din SC Meva SA si IRS Leasing Limited a procurat osiile cu care au fost echipate vagoanele de la SC SMR SA Bals“, a tinut sa sublinieze Gratian. La randul sau, directorul comercial al MEVA, Ionel Mihart, ne-a spus ca firma pe care o reprezinta se afla intr-o serie de procese cu societatea din Bals, asteptand ca justitia sa se pronunte in aceasta speta.
In replica, Laurentiu Paun, director economic al SMR Bals, este de acord ca osiile livrate catre MEVA au provenit in totalitate de la uzina din Bals, insa el spune ca ancheta nu a stabilit clar cine s-a facut vinovat de producerea accidentului. „E adevarat ca noi am livrat osiile pentru comanda MEVA, insa vina nu a fost clar stabilita in acel incident”, explica Paun.

Prejudicii nerecuperate
In toata aceasta increngatura, un lucru este sigur, si anume ca s-au cheltuit fonduri publice pentru o lucrare care s-a dovedit un esec total. La ora actuala, vagoanele respective sunt inutile, iar banii nu s-au recuperat in niciun fel. CFR Marfa, principalul perdant, recunoaste ca a inregistrat importante prejudicii. Reprezentantii companiei declara ca „pentru recuperarea acestor pierderi societatea noastra a depus si va depune in continuare toate diligentele insistand pentru suportarea acestor costuri de catre cei vinovati. (…) Pe rolul Curtii de Apel Galati se afla dosarul penal nr. 1148/44/2007 ce are ca obiect plangerea formulata de SNTFM CFR Marfa SA impotriva rezolutiei procurorului prin care a fost dispusa neinceperea urmaririi penale in dosarul ce a avut ca obiect accidentul produs la Gugesti”.
Traind in Romania, este posibil ca in tot acest hatis birocratic adevarul sa se piarda undeva pe drum, iar cei vinovati sa ramana nepedepsiti. In plus, nu e de neglijat faptul ca, luna trecuta, IRS a devenit actionar la SMR Bals, cumparand, in schimbul a 5,6 milioane euro, 16,5% din actiunile societatii. Astfel, discutam despre doua firme aflate sub controlul aceluiasi om de afaceri, Cristian Burci, si o societate de stat pe care nimeni nu are interesul sa o sprijine. Tot ce a putut obtine transportatorul feroviar a fost ca, in trei ani, 374 de osii montate de MEVA sa fie inlocuite, restul de 629 asteptand vremuri mai bune.

Terminalul „nasit“ tot de Mitrea
Ani intregi s-a vorbit despre implementarea sistemului Ro-La si in Romania. Soseaua Rulanta - altfel spus RO-LA - este acea forma a transportului combinat, prin care vehiculul rutier complet, împreuna cu autotractorul, se deplaseaza pe o portiune a drumului pe cale feroviara. Camioanele solo sau cu remorca, respectiv autotractoarele pentru semiremorci calatoresc pe o garnitura speciala, compusa din vagoane cu platforma deosebit de joasa. Camioanele sunt urcate în vagoane cu ajutorul unei rampe mobile, ocupându-si locul de-a lungul garniturii unul dupa altul. Descarcarea se efectueaza la celalalt capat al garniturii, tot cu ajutorul unei rampe.
Traficul infernal de pe sosele, calitatea proasta a drumurilor, accidentele grave cauzate in special de soferii de TIR sunt doar cateva dintre motivele care veneau in sprijinul unei astfel de investitii. In plus, transportul de acest gen este unul ecologic, fiind adoptat peste tot in lume, iar tara noastra nu avea de ce sa faca exceptie. In timpul guvernarii PSD s-a trecut la fapte, ministrul transporturilor de atunci, Miron Mitrea, fiind „nasul” primului terminal Ro-La din tara noastra, situat in localitatea aradeana Glogovat (Vladimirescu). Ca in orice afacere facuta pe bani publici, am avut o inaugurare cu fast, taiere de panglica si bani consumati, fara a exista un program bine pus la punct. Statul a cheltuit peste 12 milioane dolari, rezultati dintr-un credit BERD, pentru achizitionarea de vagoane speciale Ro-La, care acum „zac” prin depouri. „Pana in anul 2003, CFR Marfa s-a dotat cu 160 de vagoane RRAlpine Ro-La cu roti mici de tip Saadkkms. Producatorul a fost uzina Debrecen din Ungaria, iar pretul de achizitie a unui vagon a fost de 190.000 dolari. La ora actuala, 156 de vagoane sunt garate in statia Arad si 4 la Curtici”, spune Catalin Gratian. Pe langa creditul luat de la BERD, compania de cai ferate a facut un fel de troc, dand producatorului de sisteme Ro-La fier vechi. Mai precis, a dat fier vechi in valoare de 115.000 dolari pentru fiecare vagon cumparat de la firma maghiara, respectiv suma rezultata din diferenta dintre cei 75.000 dolari cash (cat a revenit din creditul BERD pentru fiecare dintre cele 160 de vagoane) si pretul de cumparare de 190.000 dolari.

BERD cu ochii pe energie

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD) si Guvernul vor publica anul viitor o strategie pentru Romania, care va evidentia domeniile prioritare de dezvoltare si va identifica modalitatile de finantare, a declarat Olivier Descamps, director in cadrul institutiei internationale.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) ar fi interesata sa participe la proiectul de infiintare a companiei energetice nationale in cazul in care Guvernul va veni cu o propunere, a mai afirmat Descamps, precizeaza Mediafax. "BERD ar putea fi finantator sau investitor in acest concept, daca Guvernul va veni cu o propunere in conformitate cu reglementarile UE", a spus acesta. Reprezentantul BERD a adaugat ca trebuie vazut cum va fi structurata si cum va functiona compania. Acesta a aratat ca si alte tari au folosit concepte similare, iar in unele state, precum Cehia, a functionat. Autoritatile romane intentioneaza sa infiinteze o companie energetica nationala, dupa modelul grupurilor CEZ (Cehia) sau Enel (Italia), alcatuita din hidrocentrale, termocentrale, un complex energetic si filiale de distributie a energiei, care sa investeasca atat in tara, cat si in alte state. In componenta acestei societati ar putea intra complexul energetic Turceni sau Rovinari, doua sau toate cele trei filiale
de distributie a energiei
care nu au fost privatizate (n.r. - Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud, Electrica Transilvania Nord), reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda si o parte din hidrocentrale mari, precum Portile de Fier.
Strategie BERD - Guvern
"Lucram la o strategie care incearca sa prioritizeze domeniile de interes si sa identifice modul in care pot fi mobilizati banii altora. Poate fi vorba de banci locale, straine sau de fonduri UE", a spus Descamps.
Discutiile dintre BERD si Guvern referitoare la aceasta strategie vor avea loc in luna februarie, iar in martie proiectul va fi analizat de conducerea institutiei internationale.
Tot in martie 2008, strategia va fi publicata pe site-ul bancii si se va afla in dezbatere publica timp de 30 de zile, pentru ca versiunea finala sa fie publicata in aprilie-mai. Potrivit noului director al BERD pentru Romania, Claudia Pendreg, in urmatorii trei ani banca
se va concentra pe investitii in sectorul privat, energie si infrastructura. "Avem mecanisme pentru sprijinul intreprinderilor. Vrem sa ne concentram si pe mediul rural", a spus Pendreg. Ea a aratat ca, in ceea ce priveste infrastructura, Romania are nevoie de fonduri importante avand in vedere problemele din Bucuresti si din alte zone ale tarii. BERD a investit in acest an 350 de milioane de euro in proiecte derulate in Romania, cu 50% mai mult
decat anul trecut. Pana in prezent investitiile totale ale BERD in Romania s-au ridicat la 3,6 miliarde de euro, fondurile fiind orientate spre 245 de proiecte.
Colaborari pe transport
BERD si Ministerul Transporturilor vor incerca la inceputul anului viitor sa identifice proiecte de infrastructura, in cadrul carora cele doua institutii sa colaboreze, a mai declarat directorul din cadrul institutiei internationale. "La inceputul anului viitor vom incerca sa identificam proiecte. Exista anuimite idei asupra unor proiecte care vizeaza autostrazi, aeroporturi si poate cai ferate", a afirmat directorul BERD. Oficialul a aratat ca sumele necesare pentru infrastructura sunt enorme si ca Ministerul Transporturilor ar putea purta discutii si cu alte institutii internationale, precum Banca Europeana de Investitii, privind alocarea de proiecte.

Avarie externa

Doua provocari de prima marime confrunta Romania in materie de politica externa. Situatia din Kosovo, care a facut si obiectul summit-ului de la Bruxelles, si recentul conflict diplomatic cu Republica Moldova. Pana in prezent, in ambele situatii, de maxim interes pentru aceasta tara, conducerea de la Bucuresti a ramas corigenta. In bloc. Adica presedintele, primul-ministru si seful diplomatiei. Daca Romania nu are o politica rationala, daca nu identifica solutii si strategii proprii pe care sa le propuna celorlalte state, daca nu exista proiecte in aceasta materie, daca stanga nu stie ce face dreapta, daca se vorbeste pe mai multe voci si daca responsabilii sunt natangi ori nu cunosc reglementarile in materie diplomatica, atunci nu avem decat de pierdut. Cine sunt responsabilii? Cei in a caror fisa a postului scrie negru pe alb ca raspund de politica externa. Ca isi asuma, cu alte cuvinte, atat succesele, cat si esecul. In frunte cu presedintele Traian Basescu.
Presedintele Republicii Moldova, Voronin, a decis ca doi diplomati romani sa fie declarati persona non grata. Este o masura extrem de grava. Socanta. Care este utilizata destul de rar in relatiile dintre state. De regula, atunci cand se intampla lucruri grave. Incalcari flagrante ale normelor internationale. Modul in care a fost prezentata aceasta informatie, felul in care a fost pana in acest moment mediatizata sugereaza ca presedintele Republicii Moldova, din motive populiste, a decis sa sfideze Bucurestiul. Si, evident, asa cum sunt prezentate lucrurile, dreptatea este de partea noastra. Romania e victima. Iar liderii nostri sunt ingeri. Nu au gresit cu nimic. Mai mult, au rabdarea, tactul si intelepciunea necesare sa nu riposteze in nici un fel. Numai ca lucrurile nu stau asa. Traian Basescu, in calitate de sef al statului roman si de principal responsabil in materie de politica externa, s-a exprimat fara echivoc in sensul ca el nu sta de vorba cu conducerea Republicii Moldova, cu institutiile acestui stat, a carui independenta si suveranitate au fost oficial recunoscute de Romania, ci doar cu populatia de aceeasi etnie cu noi, de dincolo de Prut. Chiar daca ne-ar putea gadila orgoliul national, afirmatiile lui Basescu reprezinta o sfidare de o gravitate extrema adusa unui alt stat. Pe buna dreptate, la Antena 3, la emisiunea moderata de Mihai Gadea, s-a facut urmatoarea comparatie: ce s-ar intampla daca presedintele Ungariei ar face aceleasi afirmatii in ceea ce ne priveste? Oare nu ar exista reactii pe masura la Bucuresti? Cum ar fi ca Budapesta sa anunte ca nu are nici o treaba cu autoritatile statului roman, ca ea are raporturi doar cu maghiarii din Romania? Este un fapt comis de seful statului roman si pentru care el trebuie sa-si asume raspunderea. La randul sau, ambasadorul Romaniei la Chisinau a denuntat capitole ale Tratatului de pace de la Paris, fara sa inteleaga ca, denuntand un singur articol, a incercat sa dinamiteze intreg Tratatul. Care este sacrosanct pentru comunitatea internationala. Si prin care ne-a fost retrocedata Transilvania. Declararea persona non grata a doi diplomati de la Chisinau a fost consecinta acestor acte. Si tocmai de aceea cred ca Bucurestiul este incapabil sa raspunda. Si sta cu capul in nisip. Si tot o greseala grava de politica externa este neimplicarea la timp in chestiunea Kosovo. De fapt, nici aici nu exista un proiect.
Cei trei responsabili pentru politica externa a Romaniei trebuie sa plateasca. Si vor plati. Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, cetatenii vor intelege ca apararea intereselor romanesti in lume nu se face nici instinctiv, nici alandala si nici prin circ politic.

De 3 x Basescu

Florian Bichir: "Saptamana aceasta s-au implinit trei ani de cand Traian Basescu este presedintele Romaniei. Dupa un al doilea tur de scrutin, pe 12 decembrie 2004, fostul comandant de cursa lunga ajungea seful statului."



Promisiunea unei intalniri „la tepe” in Piata Victoriei incepea sa prinda contur in mintea electoratului. Drumul strabatut de Traian Basescu in acesti trei ani e lung si nu poate fi descris intr-un articol de ziar. E nevoie de cel putin o carte, si inca una groasa, pentru ca Basescu pare nascut sub o zodie a neastamparului. Iar de la promisii pari ascutiti la referendum e cale lunga...

O simpla insiruire a poreclelor pe care le-a primit Traian Basescu de-a lungul timpului reflecta pasiunea pe care a starnit-o acest personaj, adorat, dar si hulit in aceeasi masura: „Zeus”, „Nelson”, „Chioru’”, „Stapanul”, „Comandantul”, „Vaporeanul”, „Captain Planet”, „Popeye” si chiar „Basarica”. Altii l-au descris drept „piromanul scenei politice” sau „singurul om care conteaza pe scena politica”.

E greu de spus cum atarna balanta unui bilant al celor trei ani: inclina spre bine, spre rau sau sta in echilibru? Evident, adversarii politici ii gasesc numai cusururi, de la defecte fizice - de parca ei ar fi niste Feti-Frumosi - pana la copilarie. I s-au atribuit toate relele din lume: de la viciile sale exagerate enorm, la incendieri de vase ori colaborare cu Securitatea. Mai mult chiar, un om politic serios la prima vedere si european precum Adrian Severin sustinea, in 2005, ca Basescu este tatar! Iar faptul de a fi alogen il determina pe Basescu „sa inteleaga si sa manipuleze perfect suferintele popoarelor in mijlocul carora traieste”.

Traian Basescu nu-i o usa de biserica. Dimpotriva, si-a asumat pacatele omenesti cu voluptate, cu mandrie, lucru care i-a crescut popularitatea. Pentru ca romanii se simt intimidati, inhibati in fata celor fara vicii, lucru care li se pare nefiresc, nelalocul lui.

Politician instinctual si conflictual, Traian Basescu a facut gafe mari. Si a fost taxat pentru asta. In plus, nu are o relatie buna cu presa, mai ales dupa episoadele „gaozar” si „tiganca imputita”. O legenda spune ca lui Basescu i s-a acrit de presa cand a vazut ca aceiasi ziaristi pe care-i omenise si ii plimbase prin toata tara cand era ministru la Transporturi uitasera de el si ciuguleau din mana marinimoasa a proaspatului ministru, Miron Mitrea.

Pentru mine, perioada Basescu este benefica din doua motive: interesul national aratat fata de romanii din jurul granitelor, in special Basarabia si Bucovina, si campania sa antipoliticianista. Multi au gasit in aceasta cruciada scopuri ascunse, populism. Pe mine ma intereseaza ca Basescu e un om care a spart tacerea, a spulberat omerta instaurata ca un blestem asupra Romaniei.

Dupa un presedinte ca Iliescu, care s-a lasat dus de valul oportunist al tranzitiei, si un presedinte ca Emil Constantinescu, invins de sistem, poate era nevoie de un Basescu. Un presedinte jucator, care nu tace. Nu respecta regula linistii impusa de clica de mafioti degizati in politicieni. Iar asta, se pare, respecta cel mai mult romanul. Restul sunt detalii care vor disparea in neant, vor ramane in folclorul istoriei.

Iarna pe ulitele nesimtirii

Romania e o tara misto, si in consecinta astazi ne ridem iar pe banii nostri in aplauzele statului.

“Iarna nu-i ca vara”, “autoritatile au fost luate din nou prin surprindere de venirea iernii”. Da, stim, iarna este anotimpul romanesc cu acel comportament obsesiv-compulsiv care ii dicteaza sa vina in fiecare an in aceeasi perioada, da, stim, ati mai auzit sau citit vorba asta de cel putin 15 ori. Dar ne vom incapatina, precum iarna, sa vorbim cu regularitate despre asta.

In fiecare an, autoritatile luate prin surprindere organizeaza o licitatie pentru deszapezirea strazilor. In acest an, a fost fixata initial pentru 29 noiembrie. Stim, foarte tirziu, in plina iarna. Exista insa o explicatie care ar trebui sa ne bucure. Stiti cum fac institutiile statului licitatii ca sa-si cumpere limuzine de lux pe banii contribuabililor, pentru ca sefii unor obscure agentii care canibalizeaza bugetul degeaba nu se pot plimba cu Loganul? Ei, in acelasi ton, cind a venit vorba despre viata si siguranta aceluiasi rahat mic de contribuabil care plateste limuzinele, autoritatile au fost luate prin surprindere de o responsabilitate sociala coplesitoare. Asa ca s-au gindit sa faca economii la banii dati pe substanta care trebuie imprastiata pe strazi ca sa nu ne dam cu masinuta in copacei pe polei. Si atunci au aminat cit au putut de mult data la care unul dintre oamenii de afaceri cinstiti si mai ales reputati Dan Besciu (prietenul domnului presedinte Basescu) si Costel Casuneanu (prietenul domnului presedinte Basescu) ar fi luat cascavalul. Un amanunt plictisitor deja prin previzibilitatea sa, care nu ne ia prin surprindere: doar doua firme apartinind celor doua distinse personalitati au participat la licitatie.

In pofida simplitatii situatiei, licitatia nu s-a tinut la data fixata, pentru ca o contestatie a domnului Casuneanu a trimis reluarea sa la data de 14 decembrie.

Ei, se pare ca lui Dumnezeu ii place, precum domnului Becali, sa faca mici arogante. Asadar, in seara de 13 decembrie, cu doar o noapte inainte de magnificul spectacol al licitatiei, a nins copios. Drept pentru care giumbuslucurile autoritatilor luate prin surprindere s-au transformat in grimase rigide atunci cind 310 cetateni, luati si ei prin surprindere de perversa si versata iarna, au facut tot atitea accidente doar in Bucuresti. Dintre care 10 grave, asta insemnind cu victime. Ar fi de mentionat faptul ca intr-o zi “normala”, in care autoritatile se asteapta ca ziua sa fie normala, cetatenii din Bucuresti efectueaza circa 200-250 de accidente usoare. Bineinteles, presa, care nu traieste, Doamne fereste, din tragedie, a tabarit pe simpaticul stat roman in cautare de audienta, aflind pe parcurs si despre magariile aferente. Ghinion pur.

Si ca sa incheiem intr-un ton optimist si vioi in spiritul sarbatorilor de iarna: stiati ca dumneavoastra platiti pentru deszapezire chiar si atunci cind afara este soare, pentru ca mai apoi statul sa faca “economie”, ca in acest an, luind o mare parte din bani si facind lucruri necunoscute cu ei, in timp ce tabla masinii dumneavoastra, devenita sanie pe polei, strapunge carnea celor dragi? Sarbatori fericite!

Politicienii, niste saraci care îsi întorc banii cu lopata!

E de neînchipuit lipsa de demnitate, dar mai ales de calitate sufleteasca a celor care se agata cu gherutele mâinilor pufoase de privilegiile functiei publice. Ce paradox în termeni... astia se mai numesc si demnitari! În toti acesti ani, trepadusii perindati pe la putere au avut un singur gând: „Cât stam aici, radem tot, ca dupa aia, poporul, care ne va urî profund, ne va schimba, aruncandu-ne în derizoriu!“. Vezi destinul taranistilor, citeste melodramele lui Nastase, Miki Spaga sau aminteste-ti apetitul pantagruelic al dolicocefalului de Remes. Asadar, contextual... n-ar trebui sa ne mire milogeala prin care Mircea Geoana îsi plânge saracia, legându-se cu funia de calorifer, ca nu cumva sa fie smuls din casa de la RAAPPS. Saracutul, nu are în cont decât 250.000 de dolari! Ceea ce ma nedumireste pe mine este cel putin aparenta contradictie intre deciziile bune pe care
le-a luat domnia-sa pentru reformarea PSD si lâncezeala în care se scalda el însusi când vine vorba de curatenie morala! Un om care a înteles directiva socialistilo
r europeni de a construi în România un pol puternic, viabil si modern ca pe o alternativa serioasa la guvernare îsi lasa o bresa de vulnerabilitate, ocupând o casa în care nu are dreptul sa stea si unde plateste o chirie nesimtit de mica!

Am mai remarcat o contradictie flagranta intre discursul profund de stânga, în care pomenea despre destinul tragic al pensionarilor, si ceasul sau de aur, în valoare de vreo 20.000 de euro! Dar atunci am crezut ca este doar neatent la detalii, ca nu are un consilier de imagine care sa-l pregateasca, asa cum fac americanii! Însa abia acum îmi dau seama ca domnia-sa este facut din acelasi aluat ca toti ceilalti membri marcanti ai clasei noastre politice. Când ma gândesc ca si miliardarul Tiriac a tras de o chirie minuscula tot pentru o casa de protocol, atunci îmi vine sa ma exprim mai degraba intestinal decât intelectual! Recunosc o mica frustrare în ceea ce-l priveste si pe Traian Basescu, care a recunoscut ca are o problema morala cu casa din Mihaileanu, dar a lasat-o moale, ca poate poporul, preocupat sa se calce în picioare pentru un bilet de tratament sau pentru ajutorul de caldura, va uita!

Atenţie, fulgi pe autostradă!

Circulaţia pe cele două autostrăzi din România a fost grav afectată ieri noapte din cauza unei pojghiţe de gheaţă, dar mai ales a unui strat gros de bani pe care toate firmele de deszăpezire vor să şi-l depună în conturi. Aşa se face că jumătatea lui decembrie i-a găsit pe proprietarii de screpere (aceiaşi care vara asfaltează pe sume incredibile) împotmoliţi într-o contestaţie la licitaţia de curăţarea a stingherelor A1 şi A2 – ultimul mare pot de sezon, încă neadjudecat. Iar până nu se decide cui pică pleaşca, nu mişcă nimeni.

Şefii Companiei naţionale de autostrăzi, deţinătoarea purcoiului de bani, au promis ieri că în următoarele 48 se vor închide în birouri ca să purice ofertele la detaliu de taxă, rovignetă şi inspecţie periodică de plug. Miza este atât de mare, încât nici nu contează că pot muri oameni şi că zeci de maşini s-au dus
la tinichigerie într-o singură noapte.

De ce se bat regii zăpezii pe autostrăzi? Simplu: pentru că în zonă se dau mari cantităţi de bani pe deszăpezire şi nu prea ninge. De câţiva ani, în sud, iarna e un fel de toamnă niţel mai câinoasă – scoţi utilajele ca la promenadă şi ai rezolvat cazul. Dar, în lipsa condiţiilor naturale ostile, Compania naţională de lăsat pe drumuri a inventat un indicator artificial foarte periculos, cu denumirea tehnică de “criteriu de viabilitate”. Ideea nu-i nouă, s-a aplicat şi la licitaţiile pe dezgropat (de-ar fi să ningă) drumurile din jurul Bucureştilor şi zice aşa: chiar dacă pică puţin de sus, trebuie să curgă mai mult
de la buget pentru că traficul e imens.

Până aici nu sună chiar aiurea, pentru că una e când se îngroapă un TIR în fundul Moldovei, şi alta când ţi se înfundă DN1 la Ciolpani. Trebuie să ieşi rapid şi să mături des, că-ţi sare în cap un sfert din parcul auto din România. Numai că, pe criteriul ăsta, sumele date
plugarilor în regiunea Bucureştilor sunt mai mari
cu 100 până la 1000 % decât în alte regiuni. Ce dracu’ or mai fi băgat în ele: spor de ruşine, indemnizaţie de radiaţii, ca la parlamentari? Sigur, s-au încercat şi alte explicaţii, cum ar fi că pe şoselele de protocol ale sudului, îţi trebuie firme şi pluguri ţepene.

Firmele le ştim, dar sculele lor le-aţi văzut? Cică vreo două şi le-au trimis joi spre vineri pe A1 şi A2, aşa – ca un fel de muncă voluntară, că tot se nimerise să câştige licitaţiile pe drumurile din zonă. Rezultatul a fost cam două accidente pe oră. Va urma, fireşte, o anchetă care va stabili vinovatul. Ţinând cont că abia a fulguit, vă jur, nu-l văd bine pe Omuleţul de Zăpadă.

Romania si-a ales inca o data elitele. La a treia recolta, numele sint aceleasi

Dupa cum producatorii "Zece pentru Romania" au incercat sa faca din gala o traditie, la Ateneu in decembrie, publicul are si el planurile lui cu evolutia clasamentului.

Basescu, CT Popescu, "nici unul" pentru parlamentari/ministri & co, sint reperele romanilor cind li se cere sa-si numeasca elitele. Anul acesta a fost ca si in ceilalti. Multi premianti absenti, aceiasi nominalizati si cistigatori previzibili.

Cei care s-au prezentat sa-si ridice coronita nu s-au saturat insa de ierarhiile poporului. Au fost la fel de sincer-bucurosi ca stau in fruntea preferintelor.
Kissinger ne stie din ’69

Pastrat inainte de decernarea premiului la ultima categorie, “politicieni”, momentul “Henry Kissinger” a fost prefatat de ropote de aplauze care au acompaniat urcare pe scena a fostului laureat al premiilor Nobel. “In Romania am venit prima data in 1969, alaturi de presedintele Nixon. Era prima vizita intr-o tara de est dupa al Doilea Razboi Mondial. Nu eram de acord cu regimul politic, insa am fost emotionati de primirea calduroasa si de libertatea din sufletul romanilor. La decernare acestor premii am intalnit multe figuri cunoscute in urma cu toti acesti ani”, au fost primele cuvinte cu care si-a cinstit audienta Kissinger. “Romania are un loc important in inima mea. Tara dumneavoastra e diferita de la prima mea vizita. Constat o mai mare deschidere si totodata o incredere mai mare in viitor”, au mai fost remarcile facute de acesta.

Categoria Basescu

“La Basescu trebuie sa te raportezi, indiferent daca esti sau nu de acord cu opiniile acestuia”. Asa a ales sa-l introduca sociologul Mircea Kivu pe primul om din stat, ocupant in acest an pentru a trei oara la rind, al locului 1 la categoria politicieni. “E imprevizibil. Cum a cistigat de trei ori acest titlu, propun ca aceasta categorie sa-i poarte pe viitor numele”, a mai spus Kivu. Ultima urcata pe scena din aceasta seara, mezina presedintelui, Elena Basescu a ridicat premiul in numele tatalui absent de la gala. “Tatal meu multumeste tuturor celor care au incredere in el”, au fost cuvintele cu care Elena si-a suplinit parintele

Cel mai bun parlamentar

Ion Iliescu s-a trezit anul acesta in fruntea listei de parlamentari la “Zece pentru Romania”, iar Aurora Liiceanu s-a vazut nevoita sa-i acorde laurii de rigoare. “Acest premiu ar fi trebuit dat lui Iliescu pentru longevitate politica. Preferam un laudatio pentru Crin Antonescu pentru ca noi, in lumea academica apreciem ca, desi este om politic, Antonescu nu doreste sa aiba doctoratul”. Nici fostul presedinte nu a venit sa isi ia trofeul acasa.
Tiriac, cel mai bun om de afaceri

Premiul pentru cel mai abil antreprenor i-a revenit lui Ion Tiriac, iar inminarea trofeului i-a revenit lui Marie Rose Mociornita. Fiica fostului industrias interbelic i-a multumit in prealabil lui Kissinger pentru o parte din intelepciunea pe care acesta i-a insuflat-o, dupa care s-a adresat lui Tiriac: “Sinteti o persoana care a plecat in strainatate si va admir pentru asta. Avind o poveste intima cu sportul, sint sigura ca va place sa cistigati”. Absent de la Ateneu, fostul tenisman a trimis multumirile printr-o inregistrare. “Trebuie sa facem tot posibilul sa cream locuri de munca adevarate. Acest eveniment este bine venit, pentru ca o sa ridice constiinta patronilor si angajatilor. Ne recistigam astfel cultura muncii”, a spus cu optimism Tiriac.
CTP, inca o data

Cristian Tudor Popescu a mai urcat o data pe podium, pentru a-si lua si titulatura de cel mai bun analist politic. Cea care i-a inminat premiul, Adriana Saftoiu, a citat dintr-o carte a laureatului, in care un preot ii spune lui Popescu ca in incercarea de a fi Dumnezeu, ar putea sa-si piarda sufletul. CTP-ul a decis sa cedeze si acest premiu, de data asta unui analist politic trecut anul acesta in nefiinta: Octavian Paller
Piersic, detronat de Arsinel

Alexandru Arsinel i-a suflat titlul de cel mai bun actor lui Florin Piersic. “Sandu Arsinel nu are nevoie de decoruri. Pentru ca nu e un actor, e un fenomen. Ca viscolul sau uraganul”, l-a descris Alexandru Darie, cel care l-a “decorat”. “Multumesc sotiei mele, care si-a sacrificat o mare parte din viata lasindu-ma sa-mi indeplinesc visul”, au fost vorbele lui Arsinel, odata urcat pe scena.

Angela Gheorghiu, fericita ca e romanca

Basescu s-a mai infiintat o data pe ecranul de la Ateneului pentru a acorda un nou premiu de excelenta, de data asta lui Cristian Mungiu: “Sinteti in plina glorie, o glorie cistigata facind o poza a societatii romanesti inainte de revolutie, si pe care lumea trebuie sa o stie. <4, 3, 2> va fi pentru romani si pentru cinematografia autohtona momentul unei relansari”. Departe de tara, in Israel, Mungiu a multumit, la rindu-i, pe

Calea undelor: “Sint bucuros ca cinematografia tinara reprezinta cu cinste Romania. Sper sa readucem publicul in sali si sa redesteptam interesul pentru cinematografie”. Un alt premiu de excelenta al galei i-a fost acordat Angelei Gheorghiu. “Pentru innobilarea scenei lirice romanesti”, au fost cuvintele cu care Traian Basescu i-a multumit interpretei. “Sint fericita sa primesc un premiu intr-o companie atit de distinsa. Si sint extrem de fericita ca sint romanca”, a spus, intr-o interventie video, din Paris, Angela Gheorghiu
Rocada de jurnalisti, note de plata si moguli

Seful de la Gandul Cristian Tudor Popescu a urcat si in acest an pe prima treapta a podiumului la categoria jurnalisti, iar Mihai Circiog, cel care a intemeiat “Evenimentul Zilei” a fost mandat sa-i dea premiul. Seful Clubului Roman de Presa si-a calcat pe promisiunea facuta in 2005 si a urcat dupa distinctie: “Am spus acum doi ani ca nu mai vin la astfel de gala si nu iau premii. Am renuntat la prima parte a deciziei”, a declarat directorul Gandul, pentru ca ar fi fost nedrept sa nu le multumeasca celor care il voteaza, cu incapatinare, de trei ani. “Jungla din aceasta sala, dincolo de florile care ii mascheaza m-ar fi mincat de viu, daca n-ar fi publicul”, le-a multumit el fanilor. Premiul nu l-a primit, insa, ci l-a dat mai departe, ca si anul trecut. De data asta, laureatul a fost “cel pe care il considera cel mai bun reporter de razboi”, Adelin Petrisor. “N-as vrea sa incarc notele de plata ale celor doi moguli: Vintu si Voiculescu”, s-a rezumat sa spuna intr-o interventie telefonica acesta, dup ace a multumit scurt.
Tariceanu, cel mai bun ministru

Maria Toghina, sefa radioului public, a fost cea care a facut laudatio pentru Tariceanu, cistigatorul premiului cel mare la categoria ministrii. “De obicei, jurnalistul trebuie sa fie critic, nu sa laude. Ma aflu intr-o pozitie ingrata”, au fost cuvintele cu care Toghina si-a dus misiunea la bun sfirsit. Aflat la Bruxelles, premierul si-a desemnat un consilier sa ridice premiul si sa transmita mesajul sau de multumire: “Distinctie confirma o prestatie buna a guvernului pe care il conduc. Transformarea Romaniei se face insa prin efortul fiecarui roman”

Intr-un intermezzo, corespondenta Realitatea TV, Dana Spinant a intrat in direct de la Bruxelles pentru a anunta ca Tariceanu si Basescu, prezenti impreuna in capitala Belgiei, sint in drum spre Bucuresti si ca se afla, la propriu, “in aer”.
Andra a cistigat trofeul la interpreti vocali

Cea mai buna voce a fost aleasa Andra, care a primit premiul si laudele din partea lui Horia Moculescu. “Doar muzica poate impaca oameni, iar efectul se vede cel mai bine in politica. Pe Andra o stiu de la debut, iar de ea ma leaga multe. Eu am facut liceul la Turda, iar ea e din Cimpia Turzii. E o voce de o calitate exceptionala”. “Multumesc celr care au avut incredere in mine si m-au votat”, au fost cuvintele cu care tinara interpreta si-a ridicat premiul. Ea a reusit sa invinga, in preferintele romanilor, vocile nostalgice, care pornisera ca favorite in valul doi de cercetare.
Mutu si trei de zece

Favorit la categoria sa, Adrian Mutu a si cistigat anul acesta trofeul. “Despre Adrian Mutu se cunoaste aproape totul”, si-a inceput lauda la adresa sporivului de elita, Octavian Belu, care a continuat cu vorbele frumoase: sportiv carismatic, contributie esentiala la calificare, curtat de marile echipe, in concluzie, un talent. “A cistigat de doua ori in lupta cu rigorile fotbalului si cu viata”.

Laureatul a multumit prin satelit, direct din holul unui hotel din Florenta, dupa antrenament. “Felicitari colegilor care sint aproape in lista. Sper sa continuu sa joc la acelasi nivel”.

Tot la sportivi, au urmat trei premii de onoare. Pentru Hagi, Nadia si Nastase. Ocazie cu care a intrat si presedintele Romaniei, Traian Basescu, in scena. Nu in persoana, insa, ci printr-un material video. El i-a felicitat pe fiecare sportiv de aur in parte. “Domnule general Nastase, ati transformat tenisul in fantezie, un spectacol prizat de toti. Nadia, ai facut din gimnastica o arta. Domnule Hagi, in jurul tau s-a nascut o echipa care a ramas in constiinta noastra ca generatia de aur. Multumesc ca ne-ai scos in tara, ne-ai aratat ce inseamna un sportiv cu caracter”.

Ilie Nastase si-a luat premiul, iar primul caruia i-a multumit a fost Cristian Topescu: “Nu stiu ce performanta am facut noi, dar Topescu le-a comentat bine”. Fostul decar al nationalei s-a pus pe picior de egalitate cu celelalte doua glorii premiate: “Nadia a luat nota zece, Ilie a jucat tenis de nota zece, iar eu l-am purtat pe tricou”


Emil Constantinescu: Tinerii politicieni cu nume sint de compatimit

Mihai Razvan Ungureanu, premiantul categoriei tineri politicieni a primit trofeul de la fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, care i l-a inminat cu “sentimente amestecate”, pentru ca a ajuns la concluzia ca orice tinar politician care capata un numar este mai mult de compatimit. “Premiul poposeste la o persoana care, la vremea cind s-au facut sondajele, era un politician. Acum este un functionar si trebuie sa stea departe”, a declarat Constantinescu.

“Anul trecut, mi s-a parut firesc sa le multumesc colegilor de cabinet. Astazi mi se pare logic si moral sa multumesc celor care au crezut in mine. Le multumesc pentru incredere”, a spus premiatul fost ministru de externe.


"Sint trofeele publicului"

Romania, Ateneul, 14 decembrie 2007. Inainte sa-i anunte pe cei Zece de anul acesta, publicul a fost delectat de una din elitele care nu exista in clasament: pianistul Matei Bucur-Mihaescu, de 12 ani. “La virsta lui, el poate urma conservatorul in multe tari ale luminii, dar nu in Romania. Poate ne gindim la asta”, a spus Tatulici, dind startul evenimentului.

“Trofeele sint oferite de public, noi sintem doar intermediari”, a mai precizat realizatorul.



Premiatii Zece pentru Romania: Basescu si “nici unul”

Gala Zece pentru Romania premiaza, pentru a treia oara, elitele Romaniei, asa cum au fost ele alese de oamenii obisnuiti.

30% dintre romanii chestionati de cele patru institute de sondare a opiniei publice in cadrul proiectului Zece pentru Romania l-au ales iar pe Traian Basescu drept cel mai bun politician din Romania. Dupa el, cu 16% din voturi, sta un alt raspuns obisnuit al romanilor pentru politicieni: “nici unul”. Aceeasi sintagma sta pe primul loc la tineri politicieni si parlamentari si pe primele doua pozitii la ministri.

Tot ca o traditie, Cristian Tudor Popescu este cel mai bun jurnalist in opinia autohtonilor, dar si cel mai bun analist politic, desi in 2005 a promis ca nu o sa mai accepte nici un premiu, iar in 2006 a dat statueta unui coleg mai tinar de la Gandul, Florin Negrutiu.

Surpriza este Adrian Mutu, care a reusit sa urce din nou in topul colectiv, dup` ce in 2005 fusese intrecut de Cristian Chivu. Tot o victorie neasteptata este si cea a Andrei, la interpreti vocali, in contextul in care, pina acum, cintaretii de muzica populara dominau topul.
LISTA CISTIGATORILOR

Oameni de afaceri - ION TIRIAC

Tineri politicieni - RAZVAN MIHAI UNGUREANU

Sportivi – ADRIAN MUTU

Politicieni – TRAIAN BASESCU

Interpreti vocali – ANDRA

Jurnalisti – CRISTIAN TUDOR POPESCU

Analisti politici - CRISTIAN TUDOR POPESCU

Ministri – CALIN POPESCU TARICEANU

Actori – ALEXANDRU ARSINEL

Parlamentari – ION ILIESCU