Cum pot rugini 120 milioane euro in depourile CFR

Statul roman se imprumuta pentru a acoperi gaurile date statului prin afaceri dubioase

Pe 10 decembrie expira termenul pentru rascumpararea unor obligatiuni de 120 milioane euro emise de CFR Marfa in vederea finantarii unor investitii pentru modernizarea parcului de material rulant. Pentru a plati, societatea din subordinea Ministerului Transporturilor se va imprumuta de la un consortiu de banci condus de Raiffeisen Bank. Statul va acoperi astfel, pe tacute, doua dintre „ingineriile financiare” care au gaurit seifurile uneia dintre cele mai importante societati ramase in patrimoniul statului si va deveni complice la o uriasa escrocherie derulata in perioada guvernu-lui Nastase.
Vorbim despre incercarea nereusita de a implementa sistemul de transport Ro-La, unde s-au cheltuit milioane de dolari - suma totala nu se mai stie - si despre reconditionarea a 400 de vagoane, afacere care a inghitit 70 milioane euro. S-a reusit doar performanta inegalabila ca un vagon modernizat sa coste cat trei vagoane noi de acelasi tip.
Cel mai grav este insa faptul ca nota de plata a ajuns sa fie achitata inca o data de CFR Marfa. Adica de stat, unic actionar al societatii care a topit degeaba peste 100 milioane euro. Discutam, evident, despre fonduri publice cheltuite cu generozitate in favoarea unor oameni de afaceri. „La vremea respectiva, noi am cerut sa se cumpere motoare noi. Conducerea Ministerului Transporturilor a decis altceva. Si astfel zeci de milioane de euro s-au evaporat, fiind bagate in mormane de fier vechi“, a declarat, pentru SFin, Voicu Sala, liderul Federatiei Mecanicilor de Locomotiva.
P ovestea a avut loc in vremea mandatului lui Miron Mitrea si ascunde in spate nume grele precum Cristian Burci si Dumitru Crestin. Afacerea revine in actualitate in conditiile in care CFR Marfa a facut un imprumut cu ajutorul caruia doreste sa rascumpere eurobondurile consumate in beneficiul unor privati.

Prietenul ministerial
Legatura omului de afaceri Cristian Burci cu CFR-ul nu este una intamplatoare. Este de notorietate faptul ca pe Mitrea il leaga o stransa prietenie de Burci si, in plus, afaceristul are multe activitati care se intersecteaza cu transportul feroviar. Si cum intre amici ajutorul nu strica, atunci cand CFR Marfa a anuntat ca vrea sa reconditioneze un lot de 400 de vagoane, cine putea face acest lucru mai bine decat fabrica detinuta de prietenul ministerial? In acest mod s-a ajuns ca un contract „gras” sa fie incredintat catre Meva Turnu Severin, fabrica aflata in portofoliul Eurorailway Holding Lungano, controlata de nimeni altul decat Burci.
Off-shore-ul Eurorailway Holding Lungano a dezvoltat in Romania o serie de firme care au trait bine mersi din bani proveniti din afaceri cu statul. Una dintre ele este si International Railway System (IRS), la carma careia mai gasim, pe langa Cristian Burci, un personaj controversat: Dumitru Crestin. Firma amintita controleaza in tara noastra mai multe societati, doua dintre ele fiind preluate de la statul roman si avand ca obiect de activitate intretinerea si productia de vagoane. Importanta pentru cazul nostru este fabrica Meva SA din Drobeta Turnu Severin, care s-a „bucurat” de contractul privind reconditionarea a 400 de vagoane CFR Marfa.

175.000 euro pentru reparatia unui vagon?!
Potrivit datelor furnizate SFin de catre directorul adjunct al CFR Marfa, Catalin Gratian, „SNTFM CFR Marfa a incheiat in data de 5 septembrie 2003, cu un consortiu format de persoana juridica straina IRS Leasing Limited si SC Meva SA Drobeta Turnu Severin, un contract de achizitionare, modernizare si vanzare vagoane”.
Sumele necesare platii acestui contract au provenit din banii rezultati din emisiunea de eurobonduri pe care a lansat-o CFR Marfa in 1999, in valoare totala de 120 milioane euro. De remarcat ca reparatia acestor vagoane a reprezentat 60% din valoarea obtinuta din emisiunea de eurobonduri, respectiv 70 milioane euro. Lasand de-o parte modul de atribuire a contractului si afinitatea pe care a dovedit-o, din nou, Miron Mitrea fata de vechiul sau amic Cristian Burci, sare in ochi costul exorbitant al unui vagon reconditionat la MEVA Turnu Severin: 175.000 euro. Suma este de trei ori mai mare decat cea necesara pentru a achizitiona un vagon similar, dar nou. Poate ca afacerea ar fi fost trecuta cu vederea daca „valoroasele” vagoane reconditionate de MEVA nu ar fi fost implicate in mai multe incidente feroviare. Cel mai grav dintre ele a avut loc pe 15 august 2004, la Gugesti, Vrancea, cand au deraiat si au luat foc cinci vagoane.

De vina a fost osia
Referitor la acest episod, in expunerea pe care a prezen-tat-o Parlamentului, Miron Mitrea a plasat toata responsabilitatea pe umerii companiei SMR Bals, uzina care a livrat boghiurile folosite la reconditionarea celor 400 de vagoane. Varianta fostului ministru este sustinuta si de actualul director adjunct al societatii de transport feroviar, care ne-a explicat ca in urma derularii contractului si a actelor sale aditionale, o parte din vagoanele modernizate au fost implicate in sase incidente pe calea ferata. „Cauzele producerii acestor evenimente au fost defectele de fabricatie a vagoanelor, respectiv ruperea osiilor. Aceasta reiese fara niciun dubiu din toate rapoartele de cercetare intocmite de AFER cu ocazia accidentelor, precum si din procesele-verbale si expertizele tehnice incheiate. De mentionat este faptul ca, pentru modernizarea vagoanelor in temeiul contractului incheiat cu CFR Marfa, consortiul format din SC Meva SA si IRS Leasing Limited a procurat osiile cu care au fost echipate vagoanele de la SC SMR SA Bals“, a tinut sa sublinieze Gratian. La randul sau, directorul comercial al MEVA, Ionel Mihart, ne-a spus ca firma pe care o reprezinta se afla intr-o serie de procese cu societatea din Bals, asteptand ca justitia sa se pronunte in aceasta speta.
In replica, Laurentiu Paun, director economic al SMR Bals, este de acord ca osiile livrate catre MEVA au provenit in totalitate de la uzina din Bals, insa el spune ca ancheta nu a stabilit clar cine s-a facut vinovat de producerea accidentului. „E adevarat ca noi am livrat osiile pentru comanda MEVA, insa vina nu a fost clar stabilita in acel incident”, explica Paun.

Prejudicii nerecuperate
In toata aceasta increngatura, un lucru este sigur, si anume ca s-au cheltuit fonduri publice pentru o lucrare care s-a dovedit un esec total. La ora actuala, vagoanele respective sunt inutile, iar banii nu s-au recuperat in niciun fel. CFR Marfa, principalul perdant, recunoaste ca a inregistrat importante prejudicii. Reprezentantii companiei declara ca „pentru recuperarea acestor pierderi societatea noastra a depus si va depune in continuare toate diligentele insistand pentru suportarea acestor costuri de catre cei vinovati. (…) Pe rolul Curtii de Apel Galati se afla dosarul penal nr. 1148/44/2007 ce are ca obiect plangerea formulata de SNTFM CFR Marfa SA impotriva rezolutiei procurorului prin care a fost dispusa neinceperea urmaririi penale in dosarul ce a avut ca obiect accidentul produs la Gugesti”.
Traind in Romania, este posibil ca in tot acest hatis birocratic adevarul sa se piarda undeva pe drum, iar cei vinovati sa ramana nepedepsiti. In plus, nu e de neglijat faptul ca, luna trecuta, IRS a devenit actionar la SMR Bals, cumparand, in schimbul a 5,6 milioane euro, 16,5% din actiunile societatii. Astfel, discutam despre doua firme aflate sub controlul aceluiasi om de afaceri, Cristian Burci, si o societate de stat pe care nimeni nu are interesul sa o sprijine. Tot ce a putut obtine transportatorul feroviar a fost ca, in trei ani, 374 de osii montate de MEVA sa fie inlocuite, restul de 629 asteptand vremuri mai bune.

Terminalul „nasit“ tot de Mitrea
Ani intregi s-a vorbit despre implementarea sistemului Ro-La si in Romania. Soseaua Rulanta - altfel spus RO-LA - este acea forma a transportului combinat, prin care vehiculul rutier complet, împreuna cu autotractorul, se deplaseaza pe o portiune a drumului pe cale feroviara. Camioanele solo sau cu remorca, respectiv autotractoarele pentru semiremorci calatoresc pe o garnitura speciala, compusa din vagoane cu platforma deosebit de joasa. Camioanele sunt urcate în vagoane cu ajutorul unei rampe mobile, ocupându-si locul de-a lungul garniturii unul dupa altul. Descarcarea se efectueaza la celalalt capat al garniturii, tot cu ajutorul unei rampe.
Traficul infernal de pe sosele, calitatea proasta a drumurilor, accidentele grave cauzate in special de soferii de TIR sunt doar cateva dintre motivele care veneau in sprijinul unei astfel de investitii. In plus, transportul de acest gen este unul ecologic, fiind adoptat peste tot in lume, iar tara noastra nu avea de ce sa faca exceptie. In timpul guvernarii PSD s-a trecut la fapte, ministrul transporturilor de atunci, Miron Mitrea, fiind „nasul” primului terminal Ro-La din tara noastra, situat in localitatea aradeana Glogovat (Vladimirescu). Ca in orice afacere facuta pe bani publici, am avut o inaugurare cu fast, taiere de panglica si bani consumati, fara a exista un program bine pus la punct. Statul a cheltuit peste 12 milioane dolari, rezultati dintr-un credit BERD, pentru achizitionarea de vagoane speciale Ro-La, care acum „zac” prin depouri. „Pana in anul 2003, CFR Marfa s-a dotat cu 160 de vagoane RRAlpine Ro-La cu roti mici de tip Saadkkms. Producatorul a fost uzina Debrecen din Ungaria, iar pretul de achizitie a unui vagon a fost de 190.000 dolari. La ora actuala, 156 de vagoane sunt garate in statia Arad si 4 la Curtici”, spune Catalin Gratian. Pe langa creditul luat de la BERD, compania de cai ferate a facut un fel de troc, dand producatorului de sisteme Ro-La fier vechi. Mai precis, a dat fier vechi in valoare de 115.000 dolari pentru fiecare vagon cumparat de la firma maghiara, respectiv suma rezultata din diferenta dintre cei 75.000 dolari cash (cat a revenit din creditul BERD pentru fiecare dintre cele 160 de vagoane) si pretul de cumparare de 190.000 dolari.