Rada a injumatatit salariile presedintelui si premierului Ucrainei

riza economica se simte acut in contul
presedintelui Ucrainei, dar si in cel al premierului. Parlamentul de la Kiev - Rada - a decis reducerea la jumatate a salariilor presedintelui Viktor Iuscenko si prim-ministrului Iulia Timosenko.

N-au scapat nici ministrii si deputatii, care trebuie sa infrunte criza cu bani mai putini. Un singur deputat a votat imporiva acestei decizii, care va ramane in vigoare pana la sfarsitul anului.

Anul trecut, salariul presedintelui ucrainean era de 4.800 de dolari
lunar, iar cel al premierului ajungea la 3.800 de dolari. Deputatii de la Kiev au salarii de aproximativ 1.650 de dolari.

Ucraina este una dintre tarile cele mai afectate de criza economica mondiala.

Spionajul rusesc arata cu degetul spre Ucraina in cazul agentului bulgar

erviciul de Informatii Externe al Rusiei (SVR) a incercat miercuri sa indeparteze voalat suspiciunile privind posibila sa implicare in scandalul de spionaj de la Bucuresti, relateaza portalul Svobodnaia Pressa, citat de Agerpres.
"Este pomenit cumva SVR undeva in informatiile despre acest incident? Atunci aceasta intrebare nu ne priveste pe noi, ci pe diplomatii ucraineni. Doar un atasat militar ucrainean, nu unul rus a fost expulzat luni din Romania", a raspuns, vizibil iritat, purtatorul de cuvant al SVR, Serghei Ivanov.
Intrebat daca Rusia ar avea interes sa spioneze Romania, Valeri Saposnikov - vicepresedintele Consiliului director al Fundatiei pentru protectia sociala a militarilor si angajatilor din serviciile
secrete din Rusia - a raspuns: "Posibil!"
Potrivit postului Radio Liberty din Kiev, Serviciul de Informatii Externe al Ucrainei nu a dorit sa comenteze in legatura cu scandalul care ar fi dus la expulzarea atasatului militar Serghei Ilnitki de la Ambasada Ucrainei din Bucuresti. Primul
secretar al misiunii diplomatice ucrainene din Romania, Petru Makarenko, a declarat telefonic marti seara pentru Radio Liberty: "Ambasada nu face niciun comentariu in acest moment. In timpul apropiat va fi un comunicat de presa sau o declaratie ce va fi postata pe site-ul ambasadei. Fara comentarii in acest moment".

Pakistanul refuză orice negociere cu talibanii

Preşedintele pakistanez Asif Ali Zardari a declarat ieri că ţara sa nu va negocia cu talibanii, nici în prezent şi nici în viitor, fiind de părere că "nu avem dreptul la eşec" în lupta împotriva terorismului.

"Este o luptă existenţială. Dacă pierdem, lumea pierde şi ea. Nu avem dreptul la eşec", a scris Zardari într-un articol politic publicat în ediţia de astăzi a Wall Street Journal, potrivit Agerpres.

Afirmaţiile sunt făcute la o zi după atacul împotriva echipei de crichet a statului Sri Lanka, soldat cu opt morţi la Lahore.

"Nu am negociat şi nu vom negocia cu extremiştii talibani, şi nici cu teroriştii", a dat asigurări preşedintele pakistanez.

Călian spune că PDL va vota pentru ca Năstase "să-şi demonstreze nevinovăţia" în instanţă

Deputatul PDL Petru Călian a declarat că PDL va vota pentru a da posiblitatea lui Adrian Năstase să se apere în instanţă şi că se va respecta Constituţia, Statutul parlamentarilor şi Regulamentul.

Deşi nu a anunţat dacă PDL va vota pentru sau împotriva începerii urmăririi penale a lui Năstase, Călian a făcut referire la raportul lui Daniel Buda. El a precizat că votul va fi dat în baza solicitări făcute în temeiul Constituţiei, al Statutului deputaţilor şi senatorilor şi ai Regulamentului.

Potrivit lui Călian, "prin acest demers, distinsul coleg va avea posibilitatea să se apere şi să-şi demonstreze nevinovăţia", susţinând că grupul PDL respectă prezumţia de neninovăţie a lui Năstase, dar se va vota "aşa cum prevede Regulamentul".

Toshiba va cumpăra divizia de hard disk-uri deţinută de Fujitsu Ltd

Grupul japonez Toshiba a anunţat marţi că va cumpăra divizia producătoare de hard disk-uri din cadrul Fujitsu Ltd, ce înregistrează pierderi, în încercarea de a-şi majora cota de piaţă şi de a supravieţui scăderii preţurilor.

Toshiba, care se confruntă cu mari datorii şi cu pierderi din ce în ce mai mari în divizia de cipuri, nu a hotărât încă un preţ pentru divizia producătoare de hard disk-uri a Fujitsu. Aceasta din urmă ar putea afişa o pierdere operaţională de 25 miliarde yeni (270,7 miliarde dolari
) în anul financiar
ce se va încheia în martie.

Fujitsu va înregistra, de asemenea, pierderi suplimentare de 30 miliarde yeni în divizia de hard disk-uri, ducând pierderea totală estimată la nivel de grup la 50 miliarde yeni, comparativ cu 20 miliarde yeni în previziunea anterioară.

Cursul a atins un maxim 4,34 lei/euro, la începutul şedinţei interbancare

Cursul euro
a continuat să crească la începutul şedinţei interbancare de marţi, atingând un maxim de 4,3380 - 4,34 lei/euro. La curst timp
, euro a început să scadă, iar dealerii suspectează că ar fi vorba de o intervenţie BNR.

Primele transferuri s-au realizat la 4,33 - 4,3350 lei
/euro, cu aproape doi bani mai mult faţă de cotaţiile de la închiderea de luni, de 4,3120 - 4,3165 lei/euro.

Potrivit Mediafax, un dealer a declarat: "Leul se depreciază, în ton cu regiunea, însă mai puţin decât valutele ţărilor vecine, care înregistrează pierderi de circa 1%. Cursul a urcat la un maxim de 4,34 lei/euro, însă ulterior a început să scadă. E posibil ca BNR să fi intervenit indirect
, prin vânzare de euro".

Banca Naţională a României a afişat, luni, o rată
de referinţă de 4,31 lei pentru un euro, în creştere cu 2 bani faţă de cotaţia de vineri. La deschiderea şedinţei interbancare de luni, moneda naţională s-a menţinut în apropierea nivelului 4,3 lei/euro.

Acţiunile SIF pierdeau 5,35% după primele tranzacţii de marţi, pe o piaţă în scădere

Indicii Bursei de Valori Bursei de Valori Bucureşti scădeau cu peste 2%, după primele schimburi de marţi, iar SIF-urile se depreciau în medie cu 5,35%, în condiţiile în care pierduseră deja 6,2% în şedinţa precedentă.

În debutul şedinţei de marţi, lichiditatea pieţei reglementate a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) scădea cu 5%, până la 1,04 milioane lei (241.300 euro
), comparativ cu nivelul consemnat la începutul şedinţei precedente, de 1,10 milioane lei (255.400 euro).

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 2,95%, până la 2.007,24 puncte, în timp
ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 2,25%, până la 1.345,88 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 5,35%, până la 8.718,17 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, scădea cu 4,18%, până la 3.804,43 puncte.

Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, cobora cu 3,80%, până la 187,21 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, pierdea 2,18%, până la 304,95 puncte.

Acţiunile Banca
Transilvania (TLV) captaseră cea mai mare lichiditate din debutul şedinţei de marţi, de 196.300 lei
, iar preţul lor scădea cu 3,36%, până la 0,72 lei, în timp ce titlurile SIF Muntenia (SIF4) se depreciau cu 6,37%, până la cotaţia de 0,426 lei, în urma unor schimburi de 119.100 lei.

Titlurile SIF Banat-Crişana (SIF1) se ieftineau cu 5,18%, până la preţul de 0,421 lei, pe o lichiditate de 114.600 lei, în vreme ce tranzacţiile cu acţiuni Erste Bank (EBS) însumau 113.600 lei, iar titlurile se depreciau cu 9,77%, până la 35,10 lei.

Preţul titlurilor SIF Oltenia (SIF5) scădea cu 5,13%, la 0,37 lei, pe fondul unor schimburi de 92.000 lei, iar acţiunile Azomureş (AZO) captaseră o lichiditate de 79.600 lei şi se depreciau cu 8,42%, până la 0,174 lei.

Bursele europene deschid pe roşu, în contextul deprecierilor de la Tokyo

Marile burse europene au deschis şedinţa de joi în coborâre, în contextul pierderilor de pe piaţa niponă, apărute din cauza unor tensiuni politice.

Conform datelor de la deschidere, bursa din Paris a deschis şedinţa de marţi în scădere cu 0,97%, la 2.933,36 puncte. La Londra, indicele Footsie-100 a scăzut cu 0,65%, la 4.107,82 puncte, iar indicele Dax, al pieţei de la Frankfurt, cu 0,85%, la 4.329,35 puncte.

Pilonul II gestioneaza 222 milioane euro

Activele fondurilor de pensii obligatorii
administrate privat (pilonul II) au inregistrat in ianuarie cel mai mare avans lunar de la infiintare, de 118 milioane lei, ajungand la un total de 949,6 milioane lei (aproximativ 222 milioane euro), potrivit datelor furnizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). La finalul lunii ianuarie, in sistem figurau 4,1 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii macar o data, din totalul de 4,58 milioane de persoane inscrise in registru. Numarul participantilor la pilonul II reprezinta aproape 86% din totalul salariatilor din Romania. Din cele 14 fonduri care activeaza pe pilonul II, doar doua figurau cu o valoare unitara a activului net mai mica de 10 lei, (randament negativ fata de valoarea initiala din luna mai 2008).

Pe de alta parte, activele nete ale celor noua fonduri de pensii facultative (pilonul III) au avansat in ianuarie cu 8,4 milioane lei, mai incet decat in lunile precedente, ajungand la un total de 92,67 milioane lei
(21,7 milioane euro
). Numarul participantilor pe pilonul III a ajuns la aproape 155.000.

Constantin Niţă: 90% din falimentele IMM-urilor sunt cauzate de sechestrele puse de stat

Majoritatea falimentelor Intreprinderilor Mici si Mijlocii au fost cauzate de sechestrele puse de stat. Cel putin asa sustine ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, care intentioneaza sa intervina pentru a limita fenomenul.

In acest sens, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) acorda garantii irevocabile si neconditionate de pana la 80% pentru toate finantarile acordate firmelor mici si mijlocii.

BNR a anunţat un curs de 4,30 de lei pentru un euro

Cursul de referinţă al BNR a coborât uşor astăzi, până la 4,3096 lei
/euro, după o evoluţie a leului diferită de cea a altor monede cu regim similar din regiune, care au continuată să sufere corecţii masive în raport cu euro
.
Luni, Banca Naţională a României (BNR) afişase un curs de referinţă de 4,3119 lei/euro, apropiat de maximul istoric de 4,3127 lei/euro, atins în 22 ianuarie.

Preţul petrolului a scăzut sub 37 de dolari/baril în schimburile matinale

Petrolul s-a ieftinit marţi la bursele electronice din Asia, pe o piaţă în care veştile negative despre economia
globală continuă să afecteze încrederea investitorilor.

În schimburile matinale, preţul petrolului „light sweet” cu livrare
în martie a scăzut cu 83 de cenţi, la 36,68 dolari
/baril. Totuşi, barilul de petrol Brent, din Marea Nordului, s-a scumpit cu 36 de cenţi, la 43,64 dolari.

Ieftinirea petrolului vine după ce Agenţia Internaţională pentru Energie
(AIE) a anunţat luni că, începând cu 2010, ar putea începe o criză mondială a aprovizionării cu petrol, în contextul în care cererea mondială va reveni la normal şi impactul investiţiilor amânate se va resimţi asupra producţiei.

Codul de Bune Practici ar putea ieftini alimentele cu circa 30%

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat că dacă ordonanţa privind Codul de Bune Practici va fi respectată, preţurile produselor agroalimentare se vor ieftini
cu până la 30% în următoarele trei luni.

"Trebuie să apară un preţ transparent. La o presiune de două - trei luni de zile, reţelele de magazine care au cheltuieli mari, vor trebui să reducă preţul produselor cu până la 30% sau chiar mai mult", a declarat Minea.

Minea a explicat că după aplicarea ordonanţei marile reţele comerciale vor fi obligate să practice doar adaos comercial redus, iar preţurile se vor ieftini.

Volkswagen si Toshiba semneaza o scrisoare de intentie

Volkswagen AG (Wolfsburg) si Toshiba Corporation (Tokio) semneaza astazi o scrisoare de intentie. Scopul este reprezentat de cooperarea in domeniul dezvoltarii motoarelor electrice si a sistemelor electronice de comanda aferente pentru New Small Family conceputa de Volkswagen. In mod suplimentar, Volkswagen si Toshiba intentioneaza sa creeze sisteme de baterii cu densitate energetica ridicata pentru generatia urmatoare de autovehicule cu motor electric.Presedintele consiliului de administratie al firmei
Volkswagen AG, prof. dr. Martin Winterkorn, a subliniat: „Volkswagen intensifica activitatea de dezvoltare a tehnologiilor de propulsie ale viitorului in numeroase domenii. Pentru a consolida pozitia noastra puternica, Volkswagen realizeaza investitii durabile si creeaza cadrul pentru a pune bazele raporturilor de cooperare cu alte firme. Una dintre cele mai importante componente in acest scop este reprezentata de cooperarea cu Toshiba. Am urmatoarea convingere: in acest mod este intensificata activitatea de dezvoltare a autovehiculelor cu motor electric pentru productia de serie, accesibile clientilor nostri." Scopul firmei Volkswagen este acela de a deveni primul
producator care sa ofere o solutie fara emisii, la costuri
rezonabile si sigura, disponibila pentru productia extinsa de serie in scopul realizarii de autovehicule cu propulsor electric. „Pana cand vom avea la dispozitie un autoturism cu motor electric pentru toti, trebuie sa depunem eforturi intense in activitatea de cercetare si dezvoltare, in special pentru tehnologia de executie a bateriilor cu litiu-ion, sector in care concernul Volkswagen coopereaza si cu alti parteneri potentiali in sectorul tehnologic, alaturi de Toshiba", afirma prof. dr. Winterkorn.Scrisoarea de intentie a fost semnata de prof. dr. Winterkorn si Atsutoshi Nishida, presedinte si CEO al Toshiba Corporation. Nishida a declarat: "Ne bucuram ca punem bazele unui parteneriat reciproc avantajos cu Volkswagen, unul dintre cei mai importanti producatori de automobile, care se remarca prin angajamentul deosebit la productia de autovehicule ecologice. Know-how-ul comun al celor doua concerne internationale care isi desfasoara activitatea in sectorul tehnologic va reprezenta o etapa importanta – pana la realizarea tehnologiilor pentru autovehiculul viitorului." Acesta este un semnal pozitiv pentru mobilitate, bazata pe ecologie si rentabilitate.

Se caută soluţii pentru ruperea Opel de General Motors

Oficialii germani cauta o solutie
pentru separarea companiei Opel de constructorul american General Motors (GM), care este sever afectat de criza economica.

"Nu mai putem continua in acest fel cu GM. Singura optiune este separarea de aceasta companie", a declarat liderul consiliului muncitorilor de la Opel, Klaus Franz.

Potrivit cotidianului german Westdeutsche Allgemeine Zeitung, un scenariu viabil ar putea fi ca landurile din nordul Germaniei, unde Opel are fabrici, sa preia o parte din actiunile companiei
, asa cum a facut landul Saxonia Inferioara in cazul Volkswagen.

Discutiile intre Opel si GM cu privire la separarea celor doua companii au inceput inca de acum cateva saptamani in localitatea Düsseldorf.

Mai mult, potrivit cotidianului german, Opel incearca sa capete accesul la propriile sale tehnologii, intrucat brevetele acestora apartin acum unei subsidiare a companiei americane.

Integral in Capital.

Raiffeisen: Daca BNR reduce rezerva minima, banii vor iesi din tara a doua zi

Scaderea rezervelor minime obligatorii pentru a creste nivelul lichiditatii in piata, masura ceruta cu insistenta de Asociatia Romana a Bancilor, nu este vazuta cu ochi buni de seful Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen. Intr-un interviu acordat Business Standard, oladezul, unul dintre cei mai vechi bancheri straini activi la nivel local, avertizeaza ca o asemenea masura nu ar avea nici un efect benefic pentru bancile de pe piata autohtona. ''Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara... BNR trebuie sa ia masuri pentru ca lichiditatea sa ramana in tara'', explica seful subsidiarei locale a Raiffeisen.
Steven van Groningen propune pentru cresterea lichiditatii in piata trecerea rezervelor minime pe finantari, in functie de destinatia creditului. ''Acum rezervele sunt strict legate de depozite. Parerea mea este sa incepem sa ne gandim sa nu mai facem rezerve pentru finantari pe termen lung, pentru ca acum orice finantare in valuta pana in doi-trei ani are 40% rezerva si asta nu e bine pentru lichiditate. Ar trebui sa se aplice o rezerva mai mica pentru creditele ipotecare. Daca vrei sa dai credite
in euro pentru consum, rezerva sa fie de 80%'', spune bancherul.
Potrivit acestuia, grupurile financiare care dispun de lichiditati se gandesc unde sa-si plaseze resursele. ''Daca o plasez in Romania, 40% se duc la Banca Nationala, iar in alta parte folosesc aproape 100% din finantare. Daca esti undeva in Europa si folosesti 100 de euro
ca sa injectezi lichiditate, in Romania 40 de euro sunt blocati'', subliniaza seful Raiffeisen Romania.

Scaderea ratingului Romaniei a scumpit enorm creditele in valuta

Pe de alta parte, olandezul sustine ca numai o imbunatatire a ratingului Romaniei, singura economie din Uniunea Europeana scoasa din clasa
investitionala, ar ieftini finantarea in euro, de care depinde acum viitorul multor firme
romanesti. De altfel, Van Groningen se intreaba cat va rezista sectorul IMM-urilor, care tine circa 70% din Produsul Intern Brut, in conditiile in care bancile, inclusiv Raiffeisen, se concentreaza doar pe clientii existenti si, mai ales, pe cei cu un profil de risc scazut. ''Trebuie sa imbunatatim ratingul si sa ne asiguram ca avem acces la euro la un cost mult mai mic decat cel actual. Trebuie sa evitam acum, cand firmele nu au lichiditate si oamenii devin someri, sa distrugem capacitatea de productie'', spune Van Groningen.
In opinia bancherului, solutia pentru criza actuala ar putea veni printr-un efort combinat al Bancii Nationale, al bancherilor, al Ministerului de Finante si al unei institutii internationale, fie ca este vorba despre Comisia Europeana sau Fondul Monetar International. ''Toti impreuna suntem mai destepti decat unul singur. Insist sa spun ca noi, cei din sistemul bancar, avem o raspundere sa contribuim sa gasim o solutie
pentru ce se intampla in Romania, dar avem niste limitari. Daca ideea este sa gasim bani de undeva, problema noastra de unde sa creditam... este o problema'', subliniaza presedintele bancii.
In acest moment, pozitia autoritatilor romane, exprimata de presedintele Basescu si de Mircea Geoana, omul numarul doi din stat, este de a contracta asistenta financiara pentru depasirea efectelor crizei in economie de la Comisia Europeana, dar nu si de la FMI, din cauza conditiilor dure pe care aceasta institutie le solicita statelor aplicante. Ieri, premierul Emil Boc a reconfirmat optiunea clara a Romaniei pentru un imprumut cu bani europeni.
''Sunt oameni care nu inteleg de ce in Romania costul creditului in valuta a crescut, desi pe piata internationala Euribor a scazut. Aceasta, pentru ca a crescut riscul de tara si costul s-a majorat cu peste 7%. Este un cost imens. A urcat foarte mult costul de risc prin downgrade de tara, si pentru multi nu mai este rentabil sa iei acum un credit in valuta'', a conchis Steven van Groningen.

Romtelecom TV pe net

Romtelecom va incepe, in acest an, sa furnizeze servicii de televiziune prin Internet
(IPTV), dupa ce va selecta furnizorul de echipamente pentru acest proiect, a declarat directorul de relatii publice al Romtelecom, Cristina Popescu, transmite Mediafax.
"Ne apropiem de faza finala cu licitatia pentru selectarea furnizorului de echipamente pentru proiectul IPTV. Solutia spre care ne orientam trebuie sa asigure
standarde inalte de calitate
, cele mai avansate caracteristici pentru un asemenea proiect si sa poata fi implementata la scara mica sau mare", a spus Popescu. Reprezentantul Rom­telecom a adaugat ca serviciile
IPTV se afla in perioada de testare si vor fi disponibile in unele dintre marile orase ale Romaniei, care vor fi anuntate ulterior. Televiziunea IP permite vizualizarea unui numar mai mare de canale TV decat cele receptionate prin cablu TV (CATV) sau antene satelit (DTH), o calitate a imaginii si a sunetului superioare si accesarea unor functii precum vizualizarea in reluare a programelor TV din ultimele 24 de ore. De asemenea, are ghid electronic al programelor, posibilitatea de a accesa jocuri online sau de a comanda vizua­li­zarea unor anumite filme sau emisiuni TV contra unei taxe (Video on Demand).

Frustratul din anticamera

La sfarsitul saptamanii trecute, intr-un ziar central care il gazduieste, scriitorul Mircea Cartarescu si-a exprimat, cu dramatismul care il caracterizeaza, o mirare. O usoara frustrare. El se intreba retoric de ce intelectualii sunt izolati. De ce, treptat, opinia lor este ignorata. Mai mult, chiar, de ce exista si tendinta societatii de a-i pune la stalpul infamiei. In definitiv, de ce ar trebui sa plateasca intelectualii pacatele clasei politice? Sunt ei vinovati ca lucrurile merg prost in Romania? Si fiindca apelul sau editorial nu a starnit niciun ecou, incerc eu sa-i raspund. Chiar acum.

Cu riscul de a vulgariza, nu ma pot abtine sa nu compar genul de intrebari pe care si le pune Mircea Cartarescu singur si fara nici un efort de a le da un raspuns, cu o faimoasa si glumeata dilema lansata prin Moldova anilor '80: "Stau, ma gandesc si-mi pun o intrebare / De s'are femeia organe jenitale?". Procedand in mod asemanator, Cartarescu afirma ca nu intelege cum de intelectualii, ignorati - nu ignoranti, Doamne fereste! - sunt din ce in ce mai multi si izolati. Sa facem, deci, recurs la memorie. In urma cu cinci ani, initiatorii Aliantei DA, care s-a dovedit a fi un mare esec politic, au facut apel la un grup de intelectuali, in incercarea de a obtine o mai mare sustinere pentru proiect. Si unde se puteau duce ei altundeva decat la Grupul pentru Dialog Social? O organizatie din ce in ce mai fantomatica, pe masura ce a devenit mai eclectica. Si alde Stoica si Stolojan au primit acolo tot sprijinul posibil.
PArea cA renaSte, intr-o noua formula, Conventia Democrata Romana. In scopul de a invinge balaurul pesedist. Ceva mai tarziu, cand Traian Basescu a ajuns presedinte, acesta a pus in aplicare unul dintre trucurile sale obisnuite. In baza principiului conform caruia daca pe unii ii sperii, pe altii trebuie sa-i cumperi. Asa s-a pus la cale un targ. Intre cateva personaje cu nume mai des vehiculate in opinia publica, care s-au erijat in "intelectualitatea nationala" si presedintele Romaniei, Traian Basescu. Nu imi mai amintesc ordinea. Mai intai a fost primit si decorat Cartarescu de catre chiriasul de la Cotroceni sau mai intai a primit Horia Patapievici drept premiu Institutul Cultural Roman, cu un buget generos, pe care nu mai urma decat sa il imparta cui doreste, fara a da nimanui socoteala?
Cert este ca au aparut ca din senin cativa zeci de intelectuali "subtiri", cu cateva exceptii scriitori fara opera, care au inceput sa se pronunte public, din ce in ce mai apasat in favoarea grupului de interese constituit in jurul Palatului Cotroceni. Din care, de altfel, au si inceput sa faca parte, pentru ca uriasele sume de bani ale Institutului Cultural Roman circulau si circula, printr-o oculta retea de vase co­municante, in avantajul respectivilor indivizi. Ba o bursa, ba o calatorie in strainatate, ba o lansare de carte, ba un vernisaj, ba un congres international, ba sustinerea unui demers mai mult sau mai putin artistic in tara. La schimb, aceiasi indivizi si mereu aceiasi i-au inchinat ode lui Traian Basescu. Cand Alianta DA s-a destramat, vinovati au fost liberalii. Care, ai "dreacu'", au parasit guvernarea. Si, ani de zile, au fost demonizati in numele prezumtiei ca urmau sa faca un pact cu diavolul. Iar diavolul era PSD. Va mai amintiti de sezatorile de la Neptun?
Acum, pactul cu "diavolul PSD" l-a facut chiar Traian Basescu. Iar Mircea Cartarescu se plange ca intelectualii nu mai au credibilitate. Draga Mircea, este vorba doar de cativa intelectuali. Si doar de credibilitatea lor. Tu, de pilda, ti-ai pierdut-o acceptand ca romanii, prin ICR, sa cheltuie sute de mii de euro
pentru a-ti lansa cu mare pompa cartea intr-o tara nordica, rezultatul fiind acela ca nu ai vandut decat vreo 20 de volume. Iar in schimb i-ai ridicat osanale cui nu trebuie. Acesti "intelectuali subtiri", asezati ca musca pe politica, seamana teribil de mult cu acei limbrici de presa care, dincolo de suparatorul zgomot de fond pe care il provoaca, nu se pot lauda cu niciun demers serios de presa. Dar despre ei, maine.

Tata mi-a demonstrat inca o data ca are mereu dreptate

Traian Basescu a descoperit ca secuii sunt oameni corecti si nu ar fi tolerat sa fie mintiti. Are dreptate? Cåt cuprinde. El a venit sa le spuna personal chestia asta, care nu l-a lasat sa doarma linistit in ultimii cinci ani. Cu ocazia asta o sa le mai dezvaluie ca politicienii maghiari nu le-au explicat ce scrie în Constitutie când le-au vorbit despre autonomia teritoriala. Minte presedintele? Nici vorba. Basescu considera ca nu a jignit pe nimeni si, ca presedinte, a aparat prin citate ce este scris în Constitutia României. Corect? Evident. Pentru acei secui care urasc sincer UDMR si care voteaza cu Uniunea Civica Maghiara (care oricum nu are nici o sansa), Basescu a pregatit niste mici cadouri. Astfel, in calitate
de putere separata in stat, el va porunci puterii executive sa-si trimita in teren
ministrii transporturilor, dezvoltarii si turismului, pentru ca acestia sa se poata apuca in sfårsit de treaba, Berceanu (PD-L) sa repare niste drumuri, Blaga (PD-L) sa inalte un chiosc de lapte, Udrea (PD-L) sa promoveze pe bani grei o statiune de interes satesc, la un tårg international. E bine ce face Basescu? E foarte bine. Pentru electoratul ramas fara tribun, Basescu a scos din buzunar cel de-al doilea mesaj, marsånd pe ideea epurarii romånilor din administratia celor doua judete. A procedat corect presedintele? Cåt se poate de corect. Le-a batut obrazul maharilor unguri, amenintåndu-i ca nu va renunta la aceasta idee decåt atunci cånd va vedea macar un romån sef de teava undeva in aceste administratii locale. Just? Absolut. Basescu si-a intrat in rolul tatalui natiunii, care rezolva, da, face totul. Tonul l-a dat fiica sa, cånd a declansat operatiunea “Regret ca nu mi-am ascultat tatal, pentru ca mi-a demonstrat inca o data ca are mereu dreptate”. Din toata telenovela dintre Elena Basescu si Andrei Hrebenciuc, singurul element demn de retinut a fost mesajul subliminal, care face cåt cinci milioane de voturi pe putin, ca tata are tot timpul
dreptate. Mai stiti vreun personaj de talia asta care n-a pierdut niciodata alegerile? Da, Dumnezeu. Cine il asculta pe Dumnezeu il voteaza pe Basescu.

Mantuitorul Ceausescu

ucurati-va! S-a nascut o noua religie in lume: ecologismul. Are deja propriul Paradis Pierdut. Este vorba de starea de dinaintea civilizatiei in care bunul salbatic traia in deplina armonie cu Natura. Are, desigur, propriul pacat originar, nasterea civilizatiei care a adus tehnologie, razboaie, lacomie, poluare. Are propria eshatologie sub forma asa-numitei schimbari climaterice, o varianta imbunatatita a ceea ce se numea pana nu demult incalzire globala. Potrivit acestei doctrine, din cauza pacatelor oamenilor: lacomia nestavilita si consumismul, irosirea resurselor, risipa de energie
provenita din combustibili fosili, lenea si nepasarea etc., lumea se apropie de sfarsit. Din cauza emisiilor de gaze
cu efect de sera, temperatura Pamantului creste, calotele polare se topesc intr-un ritm alarmant, nivelul oceanelor creste amenintand zonele de coasta, ne asteapta poate o noua era glaciara, ecosistemele se modifica prea repede si specii intregi de animale dispar pentru totdeauna. Sfarsitul este aproape si daca nu ne pocaim, el va veni cu furie divina.


Ecologismul are si profeti si cel mai cunoscut dintre ei este fostul vicepresedinte american Al Gore. Al Gore a realizat un film in care exact asta facea: anunta sfarsitul iminent al lumii si cerea pocainta de urgenta. O imagine a sa in care este surprins cu fotografia uraganului Katrina in spate a facut inconjurul lumii si a bagat spaima in oameni pana acolo incat nimeni nu se mai intreaba daca exista vreo legatura stiintifica intre Katrina si schimbarea climei. In schimb, nu mai exista lider politic in lume care sa nu se declare ferm convins ca schimbarea climaterica este o mare amenintare la adresa securitatii lumii. Nici macar NATO.


Exista si inchizitori in persoana unor insi precum James Hansen, un specialist in modele computerizate care lucreaza pentru NASA si care a cerut punerea sub acuzare a sefilor marilor companii
petroliere pentru crime impotriva umanitatii si naturii. Exista si un brat inarmat, formidabila Greenpeace, capabila sa orchestreze proteste si presiuni in orice parte a globului. Exista si un soi de temple la care se inchina credinciosii ecologisti – nesfarsite siruri de turbine eoliene care impanzesc campurile si tarmurile si de unde ar trebui sa vina salvarea de tirania carbunelui, petrolului si gazelor.


Ecologismul nu se bazeaza pe stiinta, numai se foloseste de ea pentru a-si avansa doctrina antiumanista. Problema cu clima este ca se schimba tot timpul si de aceea stiinta ei este o stiinta care se bazeaza mult pe probabilitati si ipoteze care trebuie verificate si rasverificate. In cercetarea stiintifica nu exista credinte si nici fapte stabilite o data pentru totdeauna. Un om de stiinta nu crede in gravitatie. Gravitatia nu este un fapt stabilit. Este o teorie cu foarte mare putere de explicatie, care a fost testata in nenumarate ocazii si le permite fizicienilor sa faca predictii cu acuratete. Clima este un domeniu in care cu atat mai putin se pot stabili faptele. Se pot face observatii si masuratori, se pot vedea cresteri de temperaturi si se poate emite ipoteza ca una dintre cauze ar putea fi emisiile de dioxid de carbon, se pot incerca si cateva predictii, dar asta este tot. Nu exista nici o posibilitate pentru a stabili o data pentru totdeauna ca exista schimbare climaterica si ca aceasta este provocata de activitatea umana. stiinta nu poate, pur si simplu
, oferi o asemenea certitudine. Numai religia poate.

Băsescu şi maghiarii

icio zonă, cu excepţia judeţului de baştină Constanţa, n-a fost mai frecventată de preşedintele Traian Băsescu, decât Secuimea. Vineri, pentru a cincea oară în ultimii doi ani, s-a aflat în Covasna şi, deşi început de weekend, a fost o vizită de lucru. Şeful statului a adunat toate oficialităţile locale, de la consilieri la şefi SRI, şi, după ce a constatat că UDMR, care, după 1992, nu prea a lipsit de la Putere, „a făcut prea puţin pentru aceste două judeţe”, a anunţat că un desant guvernamental format din şase miniştri va ateriza în curând, pentru a analiza situaţia „la faţa locului” şi a întocmi planul de investiţii. Este pentru prima
dată când Puterea de la Bucureşti îşi declară intenţia de a dezvolta această zonă, al cărei potenţial nu se reduce numai la cheresteaua din pădurile sălbatic decimate. O veste bună pentru populaţia maghiară şi română de aici, dar una proastă, se pare, pentru UDMR, care nu mai are niciun reprezentant în actualul executiv. Enervat că Traian Băsescu a etichetat Uniunea drept „profitoare de voturi” şi că îi dă lecţii despre Ţinutul Secuiesc, Marko Bela ameninţă cu radicalizarea discursului autonomist. Liderul udemerist nu este însă convins de eficienţa retoricii agitatoare, folosită des atât de el, cât şi de ultranaţionaliştii din PCM, fără succes politic intern sau internaţional şi fără a inflama spiritele conaţionalilor. Dacă autonomia teritorială era dezideratul fundamental al etnicilor maghiari şi nu al politicienilor, atunci pecemiştii, cei mai consecvenţi şi mai virulenţi în promovarea lui, ar fi intrat în Parlament, nu udemeriştii care îl proclamau, când erau la guvernare, doar la zile festive.

Aşadar, nu răspunsul tranşant al lui Traian Băsescu – autonomia teritorială e exclusă – îl îngrijorează pe Marko Bela, ci faptul că politica preşedintelui de apropiere faţă de comunitatea maghiară ar putea avea drept consecinţă pierderea controlului
UDMR asupra a sute de mii de votanţi.

Preşedintele pare să le spună liderilor udemerişti că nu are nevoie de un intermediar în relaţia lui cu maghiarii, că aceştia nu constituie monopolul politic şi electoral al unei formaţiuni şi că, înainte de toate sunt cetăţeni români, de care, în fine, statul se ocupă. În locul iluziilor vândute de politicienii maghiari, Traian Băsescu vine cu şase miniştri şi cu proiecte de investiţii în Harghita şi Covasna, care, în vremuri de grea criză, cad ca mana cerească pentru locuitori. Nemaifiind la guvernare, UDMR nu are niciun merit şi niciun beneficiu electoral din acest demers, ba dimpotrivă, poate să piardă, Traian Băsescu repetând, la fiecare vizită, că Uniunea a exploatat zona şi voturile exclusiv în beneficiul şefilor ei.

S-ar putea crede, în mod eronat, că preşedintele este un simpatizant şi un protector al minorităţilor. Ce părere proastă are cel puţin despre una dintre ele a aflat însă, din întâmplare, toată lumea. Traian Băsescu îşi face doar campanie, punând pe masă o ofertă
de natură economică, mai concretă şi mai aproape de interesele imediate ale comunităţii maghiare, decât cea imposibilă, de natură etnică, propusă de UDMR şi PCM. În România, trăiesc 1 400 000 de maghiari, care au avut, mereu, candidaţi fără şanse la preşedinţie, dându-şi, însă, disciplinat, voturile în turul al doilea, prezidenţiabilului recomandat de UDMR, de obicei din partidul cu care aceasta urma să guverneze. Exclusă fiind, de această dată
, de la formarea Cabinetui, este posibil ca Uniunea să nu mai aibă preferinţe. Traian Băsescu şi-a adaptat însă strategia: nu-i mai trebuie mijlocirea Uniunii, se adresează direct
maghiarilor şi investeşte în ei.

Băsescu îi vrăjeşte pe maghiari

oana Lupea: „Băsescu urmăreşte să decupleze elita politică maghiară de electorat şi să-l câştige pe cel din urmă cu daruri“.

Traian Băsescu a intrat într-un dialog direct
cu maghiarii. Este primul
politician român care renunţă la serviciile
translatorului UDMR şi comunică acestei comunităţi ce drepturi poate obţine în limitele Constituţiei şi ce nu. Nu ştim dacă Secuimea a apreciat sinceritatea şefului statului când a spus „niciodată“ autonomiei teritoriale. Mai degrabă nu, aşa cum reiese din lectura presei de limbă maghiară de ieri. Dar maghiarii pot fi impresionaţi dacă şeful statului îşi va respecta cel puţin promisiunea privind repararea drumurilor din Harghita, Covasna şi Mureş. Şeful statului urmăreşte să le demonstreze alegătorilor maghiari că poate duce la capăt ceea ce nu au reuşit politicienii UDMR în cei 13 ani de guvernare formală şi informală. De aceea îi va trimite în Secuime pe ministrul transporturilor, Radu Berceanu, pe cel al dezvoltării regionale, Vasile Blaga, şi pe cel al turismului, Elena Udrea. De aceea a făcut din consilierul său pe minorităţi, Eckstein Kovacs Peter, un fel de emisar special pentru Secuime.

Operaţiunea de subminare a autorităţii UDMR şi de seducţie a maghiarilor are un scop. Şeful statului vrea să-şi atragă acel electorat la care doar visează politicienii români, conştiincios şi loial, electoratul maghiar. Este falsă şi interesată ipoteza unor lideri politici ai maghiarilor că Traian Băsescu ar fi urmărit să transmită din Covasna un mesaj naţionaliştilor români. Deşi opoziţia fermă faţă de autonomie le este pe plac, aceştia nu vor fi niciodată de acord cu învăţarea limbii române ca limbă străină şi cu atât mai puţin cu primirea în instituţiile de siguranţă naţională - poliţie, SRI, SIE - a unor etnici maghiari. Chestiuni pe care şeful statului le-a discutat public şi deschis. În plus, naţionaliştilor români le poate fura voturile orice populist, în timp ce electoratul maghiar este insensibil la farmecele dâmboviţene ale unui Sorin Oprescu, de exemplu.

Traian Băsescu a pornit în căutarea unor noi nişe de electorat pe care să conteze într-un război dur
pentru Preşedinţia României. Semn că nu este sigur pe victorie. Că este îngrijorat de posibilitatea ca primarul Bucureştilor să intre în competiţie în ultimul moment. Iar şeful statului ştie că electoratul pro-Băsescu va fi mai greu de mobilizat la urne decât electoratul anti-Băsescu. Secuimea pe care a vizitat-o de patru ori de la începutul mandatului i-a fost, până acum, favorabilă. Maghiarii din cele trei judeţe nu au răspuns apelului UDMR de a vota pentru demiterea preşedintelui la referendumul din 2007. Dintre alegătorii care s-au prezentat la urne în Harghita şi în Covasna, 80% au spus „nu“. Mai mult, UDMR a pierdut din încrederea conaţionalilor săi în urma colaborării cu PSD şi PRM la acţiunea de demitere a şefului statului.

Încă patru militari din dosarul Ciorogârla au fost arestaţi

ibunalul Militar a judecat astăzi recursul procurorilor în cazul Ciorogârla. Încă patru din cei şapte militari reţinuţi în cazul furtului de arme de la depozitul
din Ciorogârla au fost arestaţi. Ceilalţi trei militari din dosarul
Ciorogârla rămân în arest.

Cei patru au fost arestaţi pentru neglijenţă în serviciu. Mandatul de arestare preventivă se va pune în aplicare imediat.

Procurorii au reţinut joi şapte militari suspectaţi că ar fi fost implicaţi în furtul de arme de la Ciorogârla. Ceilalţi patru au fost reţinuţi pentru încălcare de consemn, dar nu au primit mandate de arestare.

Pentru arestarea celor trei militari de la depozitul din Ciorogârla au fost luate zeci de amprente şi probe ADN. Astfel, ADN-ul lui Marius Tudorache, şeful dispozitivului de pază, a fost găsit pe o ladă de arme din care au fost furate mai multe pistoale. La fel, urme ADN şi amprente ale celorlaţi doi au fost recoltate din depozit, deşi aceştia au declarat la audieri că nu au intrat niciodată acolo.

În timp
ce anchetatorii continuă cercetările, luni au fost date în urmărire internaţională 80 de obiecte furate din depozit au fost date în urmărire internaţională.

Preşedintele Loteriei cere despăgubiri de 30.000 de euro

Actualul preşedinte al Loteriei, Liliana Mincă, cere despăgubiri de peste 30.000 de euro
ca urmare a înlocuirii din funcţie, înainte de terminarea mandatului, la 17 martie 2010. Mincă, fostă Ghervasuc, a declarat pentru evz.ro că despăgubirile vor fi calculate conform clauzelor contractului de mandat, printre care se află şi aceea de “desfacere a contractului din cauze neimputabile “.

PD-L l-a desemnat pentru funcţia de preşedinte al Loteriei Române pe Gheorghe Benea.

Astfel, în calculul despăgubirilor intră acordarea salariului până la expirarea mandatului, în 2010, la care se adaugă bonusul de performanţă.

Potrivit lui Mincă, venitul său lunar, fără sporuri este echivalentul salariului unui secretar de stat.

Motive
politice

În ceea ce priveşte motivele înlocuirii din funcţie, reprezentanta Loteriei susţine că acestea sunt “ motive politice, pentru că, la Loterie, criteriile de performanţă au fost îndeplinite. Era normal să eliberez acest loc pentru că Ministerul Finanţelor a revenit PD-L“.

Liliana Mincă este în prezent vicepreşedinte al Partidului Conservator.

Aceasta a preluat conducerea Companiei Naţionale Loteria Română în martie 2006, după revocarea din funcţie a lui Nicolae Cristea.

"Am făcut curăţenie printre uscăciuni"

Liliana Mincă spune că cea mai mare realizare pe care a avut-o în calitate
de preşedinte al Loteriei este că “ am făcut curăţenie printre uscăciuni, dar mi-am făcut mulţi duşmani, schimbând ceea ce nu a funcţionat timp de 13 ani“.

Mincă se mai laudă cu “reducerea costurilor ascunse “ prin planul de reorganizare pe care l-a pus în aplicare de la 1 ianuarie 2009, reducere prin care a scăzut salariile directorilor de sucursale din judeţe precum Cluj, Prahova, Dolj sau Braşov.

Potrivit acesteia, fondul care până acum acoperea doar 26 de salarii ale personalului de conducere, acoperă în prezent 46 de salarii.

În ceea ce priveşte planurile de viitor,Mincă spune că vrea să se implice mai mult în politică, pentru că " la Loterie nu am făcut politică ".

De la Metalurgica, la Loterie

PD-L l-a desemnat pentru funcţia de preşedinte al Loteriei Române pe Gheorghe Benea, actual director al societăţii Metalurgica Transilvană din Aiud.

Gheorghe Benea urmează să fie numit de premierul Emil Boc în funcţia de preşedinte al Companiei Naţionale "Loteria Română".

Benea a candidat pentru Senat, într-un colegiu din Cluj, la alegerile din noiembrie, dar a pierdut locul de parlamentar în faţa contracandidatului de la PNL Marius Nicoară.

Băsescu vrea un grafic de acţiune pentru ca monitorizarea Comisiei Europene pe justiţie să fie ridicată

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la întâlnirea de la Cotroceni, pe tema justiţiei, că obiectivul final al discuţiilor este realizarea unui grafic al acţiunilor care trebuie întreprinse, pentru ca monitorizarea justiţiei din România de către CE să fie ridicată.

"Mi se pare inadmisibil ca pe un segment de activitate
funademntală cum este justiţia, în care sunt implicate şi instituţii precum ANI şi Poliţia Română, să nu reuşească să dea un răspuns pozitiv comparativ la cerinţele Uniunii Europene" a spus preşedintele statului la Cotroceni.

În cadrul întâlnirii vor fi discutate o serie de măsuri menite să ridice monitorizarea CE pe justiţie. "Parlamentul nu trebuie să mai blocheze investigaţiile magistraţilor, în ceea ce priveşte CSM este necesară o politică de resurse umane care să pună în valoare a celor patru coduri, publicarea pe internet a hotărârilor judecătoreşti, campanii de informare în ceea ce priveşte corupţia." a arătat şeful statului.

Marian Vanghelie şi Gigi Becali, care este studenţi la Drept

Gigi Becali şi Marian Vanghelie sunt studenţi la Drept, ultimul făcând, în paralel şi Finanţele. Becali este student „în conservare”. De fapt, liderul PNG a abandonat cursurile Facultăţii de Drept a Universitaţii Ecologice în anul 2006, după ce terminase anul II. Becali are însă opţiunea de a-şi relua studiile. Anul trecut, el a pretins la o emisiune televizată că este student la drept în anul IV. Ulterior, a admis că în anul III ceruse să i se „îngheţe” studiile şi că doar se interesează „cum pot să trec în anul IV”. Se pare că abandonul finanţatorului Stelei a survenit după ce i s-a refuzat examinarea fără asistenţă (singur în sală). De partea sa, primarul sectorului 5 a terminat liceul „Alexandru Sahia” din Bucureşti în 1986, dar examenul de bacalaureat l-a trecut abia în 2001, la Liceul „Mihail Kogălniceanu” din Snagov.

Văcăroiu indică posibilii săi succesori la preşedinţia Senatului: Mircea Geoană, Doru Ioan Tărăcilă şi Şerban Nicolae

icolae Văcăroiu a declarat astăzi că PSD are "un portofoliu suficient" pentru preşedinţia Senatului, dacă se decide în partid ca el să plece la Curtea de Conturi
, printre succesorii pe care i-a indicat numărându-se Mircea Geoană, Doru Ioan Tărăcilă şi Şerban Nicolae.

"Nu am luat o decizie dacă mă duc la Curtea de Conturi, vom avea o discuţie la partid. N-avem o lege promulgată, iar dacă se întâmplă, lucrurile sunt foarte simple, avem un Regulament, avem o decizie a CCR, atunci grupul PSD propune un alt candidat pentru funcţia de preşedinte", a detaliat Văcăroiu.

Întrebat pe cine ar putea propune PSD la preşedinţia Senatului, Văcăroiu a declarat: "Dl. Geoană, dl. Tărăcilă, dl Şerban Nicolae, avem un portofoliu suficient".

Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat, miercuri, că şefia Curţii de Conturi este o opţiune pentru el, însă nu a luat o decizie, precizând că va conta
şi punctul de vedere al partidului în acest sens.


El a precizat că numele său a fost vehiculat de mai multă vreme pentru conducerea Curţii de Conturi, ţinându-se cont de faptul că specialitatea sa este "de fost controlor financiar
, de fost analist economic".

Văcăroiu şi-a exprimat speranţa că, până lunea viitoare, preşedintele Traian Băsescu va promulga legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi şi a informat că la începutul săptămânii viitoare comisiile de buget-finanţe urmează să facă audierile pentru candidaţii care vor ocupa aceste funcţii.

FEN a cerut demiterea lui Vosganian

Federatia Educatiei Nationale (FEN) a cerut, joi, demiterea imediata a ministrului Finantelor, Varujan Vosganian, motivand ca acesta "instiga la dezordine sociala". "Cerem demiterea imediata a ministrului Finantelor, Varujan Vosganian, pentru afirmatiile iresponsabile si nefondate facute in conferinta de presa referitoare la subminarea economiei
nationale prin majorarile care se vor acorda personalului didactic", se arata intr-un comunicat al Federatiei, preluat de Agerpres. "Avem in vedere sesizarea Curtii Constitutionale si a CSAT privind solicitarile de majorare a salariilor cu 50% de catre sindicatele din administratia publica. De asemenea, vom solicita puncte de vedere Bancii Nationale a Romaniei si vom solicita consultari cu patronatele si sindicatele", a afirmat ministrul Finantelor dupa o runda de negocieri, esuata, cu sindicatele din Administratia Publica.
"Consideram ca, de fapt, domnul Vosganian ar trebui sa dea explicatii in fata CSAT pentru instigarea celorlalte categorii socio-profesionale impotriva salariatilor din invatamant. Aceasta majorare nu afecteaza economia nationala si nici siguranta statului, intrucat proiectul de lege aprobat de Parlamentul Romaniei se sustine din bugetul alocat deja Educatiei de 6% din PIB. Legea adoptata are avizele tuturor comisiilor de specialitate, inclusiv al Comisiei de buget-finante. Legea a fost votata de toti parlamentarii, inclusiv de cei din partidul domnului Vosganian. Atitudinea domnului ministru ar fi avut vreo ratiune inainte de votarea proiectului de lege. La acest moment este doar o actiune destabilizatoare, care prin instigarea unor categorii profesionale unele impotriva altora pune in pericol siguranta nationala. Daca Guvernul Romaniei nu este capabil sa execute hotararile Parlamentului, este cazul sa-si dea demisia, pentru ca-si dovedeste inca o data limitele si incapacitatea", se mai arata in comunicatul semnat de Catalin Croitoru, presedintele FEN.

Vacaroiu face fite

Presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu este din nou in carti pentru a prelua sefia Curtii de Conturi, dupa ce Curtea Constitutionala a decis ieri cu unanimitate de voturi ca legea de functio­nare a acestei institutii este constitutionala. Judecatorii au respins astfel sesizarea deputatilor PD-L, care au reclamat faptul ca texte din legea trimisa spre promul­gare presedintelui nu sunt in conformitate cu legea fundamentala. Surse din apropierea lui Vacaroiu ne-au declarat ca daca legea va fi publicata in Monitorul Oficial, acesta este pregatit sa devina presedintele Curtii de Conturi
si sa renun­te la candidatura pentru Parlament. El trebuie sa treaca insa de hopul prezidential, Traian Basescu avand si el dreptul sa atace legea la Curtea Constitutionala.
Preluarea sefiei Curtii de Conturi de catre Nicolae Vacaroiu sta la mana lui Traian Basescu. Daca seful statului va promulga noua varianta a legii Curtii de Conturi, iar aceasta va fi publicata in Monitorul Oficial, senatorul PSD are sanse maxime sa preia sefia institutiei. Teama de actiunile lui Basescu l-au facut pana in acest moment pe Vacaroiu sa fie circumspect in a-si anunta intentia de a deveni presedintele Curtii de Conturi. "Desi s-a trecut peste sesizarea PD-L, nimic nu il impiedica pe Traian Basescu sa atace si el legea la Curtea Constitutionala. De el depinde daca Vacaroiu va prelua sau nu aceasta institutie", ne-au declarat surse din apropierea presedintelui Senatului. Cu toate acestea jocurile in Parlament sunt facute, liberalii si pesedistii batand palma pentru ca Vacaroiu sa fie sprijinit pentru conducerea Curtii de Conturi. Daca acest lucru se va concretiza, el va trebui sa isi dea demisia din fruntea Senatului, iar functia sa urmeaza sa fie disputata intre liderul PSD, Mircea Geoana si senatorii pesedisti, Doru Ioan Taracila si Serban Nicolae.
Sesizare respinsa
"Examinand obiectia de necon­stitutionalitate, Curtea a constatat cu unanimitate de voturi ca legea privind functionarea Curtii de Conturi este constitu­tionala", au decis judecatorii. Ei au raspuns astfel sesizarii deputatilor PD-L, care au considerat ca legea a fost adoptata fara a tine seama de continutul cererii de reexa­minare formulata de presedintele Basescu. Seful statului a trimis spre reexaminare Parlamentului, la inceputul lunii septembrie, legea de functionare a Curtii de Conturi, fiind nemultumit de unele prevederi ale ei. Cea mai importanta era legata de faptul ca regulamentul de functionare al institutiei este elaborat de catre aceasta si nu de catre forul legislativ. Parlamentarii au modificat conditiile in care poti fi numit consilier de conturi si au facut mai lejera cercetarea penala sau trimitera in judecata a unor membri ai Curtii de Conturi. In privinta Regulamentului, ei au pastrat insa varianta initiala. "Salutam decizia Curtii Constitu­tionale. Aceasta modificare adusa legii in Senat o punea in acord cu prevederile constitu­tionale", a sustinut Norica Nicolai, citata de Mediafax. Ea a precizat ca parlamentarii se asteapta ca legea sa fie promulgata pentru a se putea numi un nou sef al institutiei. Mandatul actualei conduceri a Curtii de Conturi a expirat pe 30 septembrie.
"Sigur ca ar fi o optiune"
"Vom vedea ce discutii vor fi la partid. Aceste zvonuri care s-au lansat au avut in vedere ca Vacaroiu este pe specia­litatea lui - de fost controlor financiar
, de fost analist economic. Sigur ca ar fi o optiune. Din partea mea nu am luat o decizie, dar la partid se hotaraste totul. Din ce stiu, sunt vreo 15-20 de propuneri pentru diferitele functii. Vom vedea ce rezulta si din negocierile politice, ce functii revin fiecaruia. Sigur ca nu m-as duce un simplu consilier de conturi", a declarat pentru Mediafax presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu.

Petre Roman a fost exclus din procesul in care Forta Democrata cere schimbarea numelui in PD

agistratii Tribunalului Bucuresti au decis, joi, scoaterea lui Petre Roman din procesul in care PD-L si Forta Democrata se lupta pentru numele PD, deoarece fostul premier va candida pentru un loc de deputat din partea PNL.
Avocatul Partidului Democrat-Liberal, Valeriu Stoica, a cerut instantei sa anuleze cererea facuta de Petre Roman de schimbare a numelui Partidului Forta Democrata in Partidul Democrat, pentru ca Roman va candida
din partea PNL la alegerile legislative, iar legea prevede ca o persoana poate fi membra intr-un singur partid.
In replica, avocatul Partidului Forta Democrata, Ovidiu Budusan, a spus ca nu are importanta daca Roman mai este sau nu in acest partid, avand in vedere ca el e cel care a dat numele de PD.
Magistratii au admis exceptia invocata de avocatul PD-L si au fixat un nou termen pentru ca Forta Democrata sa depuna o alta cerere de schimbare a numelui, semnata de cineva care face parte din aceasta formatiune. Avocatul Ovidiu Budusan a declarat ca nu stie inca cine va semna cererea.
La termenul din 15 mai, avocatul Partidului Democrat-Liberal, Valeriu Stoica, a invocat o exceptie potrivit careia cererea de schimbare a statutului formatiunii Forta Democrata nu a fost semnata de persoana potrivita. Mai exact, Valeriu Stoica a aratat faptul ca cererea nu a fost semnata de "cine trebuie", adica de conducatorul organului executiv al PD, Petre Roman, si de trei membri fondatori. "In cazul de fata, documentul
a fost semnat de avocati", a sustinut Valeriu Stoica.
"Noi solicitam admiterea actiunii si schimbarea denumirii in Partidul Democrat", a declarat, pe 15 mai, avocatul Ovidiu Budusan, titularul societatii de avocatura care reprezinta in acest proces interesele partidului condus de Petre Roman.
In replica, Partidul Democrat-Liberal, formatiune politica rezultata din comasarea PD cu PLD, a depus la dosar o cerere de interventie in preces, prin care solicita respingerea actiunii introduse de Forta Democratica.
"Dansii solicita respingerea actiunii noastre, invocand faptul ca legea partidelor politice ar interzice ca un nume de partid sa fie folosit de o alta formatiune, dupa ce inainte a fost purtat de un alt partid", a mai declarat avocatul Ovidiu Budusan.
Petre Roman a anuntat in luna februarie, la finalul Conferintei Nationale Extraordinare a Partidului Forta Democrata, ca formatiunea politica pe care o conduce isi va schimba numele in Partidul Democrat.
Fost presedinte al Partidului Democrat, Petre Roman, a precizat ca a ales acest nume, pentru ca el este cel care a fondat PD in anul 1993. Un alt argument invocat de Roman ar fi acela ca, in opinia sa, fostii democrati au abandonat doctrina initiala, devenind democrat-liberali.

Mircea Geoană: Stolojan seamănă cu FMI, iar Tăriceanu cu Banca Lehman Brothers

derul PSD Mircea Geoană a declarat joi că politicienii de dreapta din România, exponenţii capitalismului sălbatic, sunt incapabili să-şi asume un proiect de dezvoltare, fiind preocupaţi doar de automobile şi tricotat şi l-a comparat pe premierul Tăriceanu cu banca
falimentară Lehman Brothers.

Geoană a spus, în deschiderea Zilei Dezvoltării Socialiste, că guvernanţii români de dreapta sunt parte a scenariului eşecului mondial al capitalismului, apreciind că aceştia nu mai au niciun fel de viitor şi marcând totodată "capitalismul sălbatic" din societatea românească, "efect al unui nefiresc curent impus de la Washington".

"Cei care reprezintă partidele de dreapta seamănă mai degrabă cu acest capitalism sălbatic care a dominat drumul României, efect al acestui nefiresc curent de la Washington care a impus şi aici un anumit curent. Domnul Theodor Stolojan seamănă mai degrabă cu Fondul Monetar Internaţional, iar domnul Călin Popescu-Tăriceanu cu Banca Lehman Brothers, sunt la fel de demodaţi ca şi sistemul neoliberal", a declarat liderul social-democrat. Mircea Geoană a spus că liderii de dreapta din România nu sunt preocupaţi decât de "automobile, tricotat şi cusut de butoniere", iar PD-L şi PNL sunt incapabile de a-şi asuma un proiect de dezvoltare, spre deosebire de PSD, singurul partid "care nu consideră o ciudăţenie sau un moft proiect amplu de dezvoltare pentru România".

Pentru a avea un proiect de dezvoltare, posibilul viitor premier a arătat că este necesară o strategie de reducere a decalajelor, la care să se adauge o strategie de creştere a competitivităţii. "Trebuie să reinventăm statul, nu să clamăm că statul nu mai are ce căuta în societate", a spus preşedintele PSD. Geoană l-a lăudat pe Ion Iliescu, pe care l-a caracterizat drept "singurul politician din România care a militat nmod constant pentru o politică de dezvoltare durabilă" şi care a elaborat şi o strategie în acest sens în perioada ultimului său mandat de preşedinte al României.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat şi el, în cadrul aceluiaşi eveniment organizat de PSD, că e nevoie, la nivel european, de un nou "New Deal". "Dacă nu vom acţiona uniţi la nivelul UE, ne vom vom vedea obligaţi să gestionăm o criză care o poate depăşi în dimensiuni pe aceea din 1929-1933. Este nevoie de un nou New Deal şi de revalorizarea rolului statului în economie
", a declarat el.

Ministrul Răzgândiţei dă cu stânga şi ia cu dreapta

La o zi după ce deputatul Cristian Adomniţei a votat cot la cot cu ceilalţi parlamentari majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, ministrul cu acelaşi nume a descoperit că nu sunt bani pentru aşa ceva.

Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, calcă pe urmele şefului său de partid şi de cabinet, cel supranumit Răzgândeanu. Asta după ce ieri acesta a criticat vehement deputaţii pentru că aceştia au majorat cu 50% salariile cadrelor didactice, o lege pe care însă chiar şi el a votat-o luni.

„Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt astăzi, nu vom mai avea bani pentru investiţii, în condiţiile în care efortul bugetar pe anul 2009 pentru salarii va fi de 1,2 miliarde de euro, adică întregul buget al ministerului de cheltuieli de capital. Acest lucru este o realitate şi este obligaţia mea de ministru să o spun.

Mi-aş dori să am mai multe resurse, cred că ar fi trebuit să mărim procentul alocat din PIB pentru a acoperi salariile, astfel încât să avem fonduri şi pentru altele“, a declarat Adomniţei, la Iaşi, acolo unde a asistat la deschiderea anului universitar, informează NewsIn.

Avertismentul ministrului privind posibila îngheţare a investiţiilor apare în condiţiile în care în urmă cu o lună Guvernul lansa, la propunerea acestuia, un proiect mai mult decât ambiţios privind construcţia unui campus universitar lângă Bucureşti, în valoare de două miliarde de euro
, şi ridicarea altor câteva în marile centre universitare din ţară. „Oraşul universitar“ din apropierea Bucureştiului s-ar fi întins pe 600 de hectare şi ar urma să aibă o capacitate de 100.000 de studenţi, acesta fiind proiectat să fie gata în următorii 6-10 ani.

Decizia unanimă a parlamentarilor de a creşte simţitor salariile cadrelor didactice l-a înfuriat şi pe premierul Tăriceanu. „Este sigur o atitudine de superpopulism cum nu am mai văzut de mult în Parlament. Se apropie alegerile. I-aş întreba cu interes pe parlamentari dacă au stat mult şi s-au gândit când au luat această decizie. (...) La fonduri să se gândească Parlamentul. Ei au luat decizia. Trebuia să fi avut în vedere şi acest lucru. Orice om cu cap, raţional - şi vorbesc aici de oamenii cu o minimă educaţie -, poate înţelege că această mărire nu este sustenabilă economic. Vă întreb şi eu, creşte economia
cu 50% ca să mărim salariile? Orice creştere a salariilor trebuie corelată cu creşterea economică“, s-a răstit Tăriceanu.

Liderul UDMR, Marko Bela, îi contrazice pe Tăriceanu şi pe Adomniţei. Şi spune că sunt bani pentru majorările salariale ale profesorilor. „Vor fi resurse. Bineînţeles că acest lucru va influenţa priorităţile. Eu cred că salariile, veniturile cadrelor didactice pot fi considerate ca o prioritate“, a declarat Marko.

Preşedintele Traian Băsescu, cel care şi-a exprimat rezerve în trecut la majorarea pensiilor, a anunţat în timpul unei vizite la Constanţa că va promulga legea votată de Parlament.

Guvernul dă cu o mână şi ia cu două

e ceva vreme, Guvernul nu face altceva decât să se laude cu pomenile electorale: majorări de pensii în avans, creşterea salariului mediu, a salariilor profesorilor sau eliminarea plafoanelor pentru medicamente
compensate. Autorităţile nu spun însă că aceste majorări vor fi anulate de scumpiri.
Ţinut în frâu de apropierea alegerilor, preţul gazelor va "exploda" în plină iarnă, distribuitorii de gaze
anunţând deja că scumpirea este inevitabilă.
Potrivit specialiştilor, precedenta creştere a preţului la gaze, cu 12,5%, va duce la creşterea cu peste 10% a facturilor la întreţinere.

Problema este că pensionarii, care erau până acum beneficiari ai subvenţiilor la încălzire şi care, odată cu creşterea pensiilor, vor avea un venit mai mare decât plafonul maxim, vor plăti pentru căldură mai mult decât vor încasa în urma majorării date cu generozitate de Executiv, chiar înainte de alegeri.
Din această lună, valoarea punctului de pensie creşte de la 581 de lei la 697 de lei. Dacă în iulie pensia medie în sistemul public era de 657 de lei, din octombrie pensionarii cu acest venit vor primi 788 de lei.
Un român care are o pensie de 350 de lei va primi după majorare 419 lei, iar cel cu o pensie de 450 de lei va primi cu 89 de lei mai mult.
De asemenea, salariul minim pe economie creşte cu 8% şi ajunge la 540 de lei. Iar Guvernul promite încă o majorare, de 60 de lei, chiar din prima zi a anului viitor.

Scumpirea gazelor, inevitabilă

Distribuitorii de gaze au anunţat deja că scumpirea este inevitabilă şi au avertizat că populaţia va avea de suferit ca urmare a deciziei Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE) de a nu majora preţul gazelor la 1 octombrie. Decizia va avea un impact mai puternic asupra consumatorilor, pentru că vor trebui acoperite pierderile înregistrate de furnizori până la acel moment.
Potrivit specialiştilor, scumpirea din iulie a gazelor naturale
va duce la o creştere a facturilor la întreţinere cu cel puţin 10%.
Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari estimează că, în medie, pentru o garsonieră se va plăti mai mult cu 15 lei iar pentru un apartament cu două camere, cu 20 de lei. Încălzirea unei locuinţe cu trei camere ne va costa 30 de lei în plus
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce întreţinerea unui apartament cu patru camere va fi mai scumpă cu 40 de lei. Potrivit reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari, media facturilor plătite la întreţinere iarna trecută s-a situat între 150 de lei pentru o garsonieră şi 400 de lei pentru un apartament cu patru camere.

Spionii romani rup tacerea

Fosti ofiteri din DIE si SIE publica un Dosar operativ despre relatiile Romaniei cu KGB, GRU si puterea sovietica, la 40 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de catre URSS.

Asociatia
Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere din Serviciul de Informatii Externe a decis anul acesta ca spionii romani au dreptul si chiar si obligatia sa vorbeasca, pe intelesul tuturor, despre probleme sensibile ale tarii, atata timp cat amintirile lor nu afec­teaza siguranta nationala a Romaniei. Asa ca s-au apu­cat sa scrie. Si sa publice.
Analizele fostilor spioni sunt cuprinse intr-o revista de circuit intern ajunsa acum la al treilea numar: "Persicop". Pentru ca ZIUA a demonstrat o atentie speciala fata de problematica retelelor Kominternului, ale KGB si GRU in Romania, ofiterii de informatii in rezerva si in retragere ne-au pus la dispozitie, in exclu­sivitate, Dosarul special realizat de "Periscop"la 40 de ani de la invadarea Cehoslo­vaciei de catre trupele Armatei Rosii precedate de agentii serviciilor speciale so­vietice, care nu au ezitat sa uci­da pe loc ofiterii de contrainfor­matii cehi si slovaci care le supra­vegheau activitatea. Activitatea "Periscop"-ului este remarcabila, dupa cum o dovedesc si amintirile de pe teren
ale veteranului care publica sub numele de V. D. Fulger - fost sef, printre altele, al colectivului Asia-Pacific - despre serviciile de informatii romanesti si consilierii sovietici. La fel, analiza lui Mircea Iordanescu despre inter­ventia militara din Cehoslo­vacia. Publicam astazi doar cateva extrase din Dosarul
DIE.
Doicaru: "Nu mai dati nimic rusilor"
"Teza conform careia serviciile de informatii ale Romaniei au fost subordonate sovieticilor pana in decembrie 1989 este falsa fara doar si poate", scrie V. D. Fulger in deschiderea materialului sau introspectiv, din care repro­ducem in continuare, selectiv. "A existat, intr-adevar, o asemenea stare de fapt imediat dupa instaurarea regimului comunist, atunci cand consilierii sovietici erau prezenti in toate sectoarele principale ale noilor structuri politico-economice si militare ale tarii. Aceasta subordonare s-a redus treptat: mai intai, au fost retrasi <>, fara insa a se face zarva in legatura cu acest lucru. Momentul n-a fost marcat sub nici o forma, exceptand, poate, bucuria traita de fiecare lucrator eliberat de tutela <>.
Ca ofiter cu functie de condu­cere, prin natura sarcinilor si obligatiilor de serviciu am avut in mai multe randuri prilejul sa constat ca, intr-adevar, <> cu rusii a incetat definitiv inca de prin anii 60. Iata cateva elemente care, dupa parerea mea, pot constitui dovezi palpabile ca directiva venita de sus, de a nu mai pune la dispozitia sovie­ticilor date si materiale privind munca specifica, n-a fost o vorba goala, ci se aplica cu strictete.
In 1960, s-a primit ordin ca nici un lucrator, indiferent de functie si grad, sa nu mai prezinte consilierului sovietic date si materiale cu privire la munca de securitate. In cadrul Directiei unde imi desfasuram activitatea, ofiterii operativi nu mai aveau voie sa discute nici macar cu tovarasul Iurea, translatorul consilierului.
In august 1962, rezidentilor care plecau la post in exterior li s-a interzis sa mai faca schimb de informatii cu sovieticii, renuntandu-se astfel definitiv la vechiul obicei de a merge periodic la ambasadele sovietive pentru asa-zisele consultari si informari reciproce cu privire la situatia din tara in care isi desfa­surau activitatea. <>- asa suna telegrama circulara adresata rezidentilor aflati deja in misiune externa si care nu erau inca la curent cu noile orientari.
Erau doar trei situatii in care rezidentul roman putea coopera cu sovieticii: in caz de incendiu, rapiri sau acte teroriste. Se admi­tea, deci, informarea sovieticilor, <>(aceasta era formula), numai daca se obtin date, informatii sau documente din care sa rezulte clar ca cineva, indiferent cine, pune la cale declansarea unui incendiu la oficiile diplomatice, o rapire sau un asasinat care vizea­za membrii ambasadei. Chiar si in aceste cazuri, se preciza: "nu se deconspira fata de sovietici sursa prin care s-au obtinut informatiile sau documentele din care rezultau intentiile criminale". (...) Generalul Nicolae Doicaru, aflat atunci la conducerea DIE, a ordonat sa nu se mai trimita la Moscova nici un material, chiar si pentru tradus, desi zeci de documente asteptau in fisete sa fie valorificate", aminteste V.D. Fulger in expunerea sa mult mai extinsa. Generalul Nicolae Doicaru, o legenda a serviciilor de informatii, a supravietuit regimului Ceausescu dupa fuga adjunctului sau de la DIE, Ion Mihai Pacepa, dar nu a mai scapat de un glont care avea sa-l ucida, la o vanatoare, in timpul regimului Iliescu.
Sub amenintarea Rusiei
Mircea Iordanescu trateaza intr-o analiza complexa situatia Romaniei si a fostului bloc
sovietic in perioada invaziei URSS in Cehoslovacia: "Dorinta de a se distanta de Moscova, mai ales in ce priveste politica externa, si reactia extrem de hotarata si ferma dupa invadarea Cehoslo­vaciei, in august 1968, de catre trupe apartinand Tratatului de la Varsovia, au stimulat intentiile Moscovei privind o eventuala interventie militara in tara noastra. In august 1968, Romania a fost amenintata, cel putin pentru cateva zile, de acelasi pericol ca si Cehoslovacia. Pe 21 august, imediat dupa ocuparea Cehoslo­vaciei, servicii secrete occidentale au semnalat o miscare masiva de unitati militare sovietice si bulgare in jurul granitelor romanesti. Informatii similare au fost confirmate si la frontierele Romaniei cu Moldova sovietica si Ungaria.
Desi Uniunea Sovietica, prin vocea ambasadorului sau, Dobranin, a anuntat la inceputul lunii septem­brie 1968 ca "informatiile despre invazia Romaniei nu au fost intemeiate pe adevar", ame­nintarile au continuat inca multa vreme si autoritatile romanesti le-au luat in seama, pana la dispa­ritia lor. Vulnerabilizarea Romaniei in conjunctura respectiva a deter­minat intreg sistemul de aparare a tarii - Armata, Ministerul de Interne si trupele sale, serviciile de informatii si contrainformatii, garzile patriotice, organizatii si asociatii ale tineretului - sa se pregateasca intens dupa principiile, regulile si conceptiile de lupta ale <>, pentru a riposta in caz de nevoie.
In aceasta situatie fierbinte, factorii de decizie politici si militari ai tarii noastre aveau nevoie de cat mai multe informatii care sa descifreze intentiile reale ale <> privind lansarea unui atac armat asupra Romaniei. Ca urmare, s-a intensificat activitatea de culegere de informatii pe aceasta tema, atat in tara, dar mai ales in strainatate, prioritare fiind zonele de granita ale Romaniei, tarile europene importante, marile puteri si organismele internationale.
Abia iesite de sub "indru­ma­rea" si controlul consilierilor sovietici, Serviciile de informatii romanesti incercau, timid la inceput, sa descifreze actiunile din ce in ce mai numeroase si de amploare ale celor doua servicii de informatii sovietice - KGB si GRU pe teritoriul romanesc. Mai ales dupa 1964, urmare a declaratiei Biroului
Politic al PMR din aprilie, se constata o intensificare a actiunilor de culegere de informatii din partea celor doua servicii, fiind vizate, indeosebi, Armata, Ministerul de Interne, precum si conducerea politica si economica a tarii.
De altfel, trebuie mentionat ca in anii '60 si '70 ai secolului trecut, contraspionajul romanesc a descoperit mai multe retele de spionaj sovietic pe teritoriul national, printre care mentionez un singur caz, acela al generalului Serb Ioan, dovedit ca se ocupa de culegerea de informatii militare in favoarea GRU, principalul serviciu de informatii al armatei sovietice. (...) Pe plan intern, contraspionajul romanesc se confrunta nu numai cu actiunile serviciilor de infor­matii sovietice, dar si ale celor­lalte state socialiste "prietene". Asa au luat nastere atat la serviciul de informatii intern, cat si la cel extern structuri specializate care urmau sa faca fata mai bine amenintarilor la adresa securitatii nationale ce veneau din partea "prietenilor". Eve­nimentele ulte­rioare au confirmat justetea acestor masuri". De la "Actiuni ale serviciilor secrete straine impotriva Romaniei" la "Cum sa devii intelligence officer la CIA" si ce mai face organizatia veteranilor din SVR, "Periscop" se prezinta ca o sursa veritabila de informatii despre istoria recenta a Romaniei, intr-un moment in care se incearca acerb falsificarea ei dupa modelul nefast al lui Roller.

UE ne preseaza cu reforma in Justitie

sa cum anticipam, intalnirea Ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto) cu vicepresedintele Comisiei Europene Jacques Barrot, a adus mult mai multe clarificari privind cererile europene si, mai ales, nevoia unui raspuns urgent al Romaniei. Riscul este real ca, in absenta unui asemenea raspuns foarte concret pe linia celor patru zone prioritare de monitorizare, Comisia Europeana sa produca in ianuarie sau februarie 2009 un raport pe care unele surse il declara deja ca posibil foarte dur.
In decembrie va avea loc o vizita a unei comisii de experti de la Bruxelles care va lua pulsul reformelor. Context in care Predoiu a argumentat pe larg de ce, din punctul sau de vedere, amendamentele propuse de Parlament nu sunt oportune: suntem in plina discutie asupra unei posibile modificari a Constitutiei, suntem in plin proces de monitorizare, iar schimbarile propuse nu ar face decat sa bulverseze un sistem care ar trebui sa fie lasat sa lucreze si eventual redefinit doar in urma eventualelor noi prevederi constitutionale. Nu se poate admite, si acesta este si mesajul Comisiei Europene, o "modificare pe picior" a structurii sistemului justitiei "care ar periclita stabilitatea cadrului legislativ si institutional". In plus
, a adaugat Predoiu, o asemenea schimbare nu poate fi facuta unilateral, din diverse considerente politice locale, ci trebuie sa fie rezultatul unei consultari aprofundate cu partenerii europeni, ci expertii Comisiei Europene.
Ministrul Justitiei: Magistratii nu au alegeri
In exclusivitate pentru ZIUA, iata ce a mai avut de adaugat Catalin Predoiu.
Ati afirmat ca "soarta viitorului raport despre Romania sta de acum in mainile magistratilor si parchetelor din Romania". Acesta este mesajul dupa intalnirea cu vice-presedintele Comisiei Europene?
Magistratii din Romania au parte de o independenta reala si, in ultima perioada, se bucura si de o atentie cu totul speciala. Acest lucru trebuie insa dublat si de o responsabilitate pe masura. Magistratii si procurorii de la noi trebuie sa urmareasca foarte, foarte atent ce se intampla cu mecanismul de cooperare si verificare si sa se intrebe, nu retoric, ce poate face fiecare pentru indeplinirea obiectivelor pe care si le-a asumat Romania. Mai precis, trebuie sa se intrebe foarte serios ce contributie au la indeplinirea celor doua obiective foarte importante din acest mecanism: lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si la nivel local.
Si atunci, exact in acest domeniu, cat de grava este situatia si cat de urgente ar trebui sa fie raspunsurile concrete?
Sistemul functioneaza, procesul a inceput, el trebuie sa capete viteza si acuratete. Asta tine direct de profesionalismul magistratilor. Sigur, in principiu este un proces care cere timp, dar mesajul meu, in acest moment, este ca timpul nu mai are rabdare si lucrurile trebuie accelerate. A bon entendeur, salut!
Daca acest mesaj nu va fi ascultat ca atare, ce se prevede? Ce semnale directe ati primit ca s-ar putea petrece? Care este nivelul de probabilitate pentru un raport extrem de dur
si care sa preconizeze niste masuri radicale, incluzand aici si invocarea clauzei de salvgardare?
Exigenta evaluarilor din partea Comisiei Europene va fi mai mare decat cea manifestata in raportul precedent. Si e firesc sa fie asa, pentru ca se asteapta un pas inainte. Nu este de acceptat nici macar stagnarea in procesul de reforma. Faptul ca avem o perioada electorala, ca vin Sarbatorile, ca vine Anul Nou, ca se schimba ministrii, toate astea sunt irelevante in raport cu asteptarile Comisiei Europene. Daca nu intelegem acest lucru, s-ar putea ca, intr-adevar, sa ne astepte niste surprize extrem de neplacute in ce priveste termenii in care va fi redactat viitorul raport de monitorizare.
Dar mai e timp de aratat rezultate concrete? Totusi, intram in alegeri, urmeaza perioada post-alegeri, un nou Parlament...
Magistratii nu au alegeri. Orice adaugire ar trebui sa fie de prisos.

Am întâlnit şi profesori fericiţi. În Parlament

64 de parlamentari vor beneficia şi ei de mărirea cu 50% a salariilor profesorilor: predau la mai multe universităţi, unii dintre ei putând câştiga cu 5000 de RON mai mult pe lună

Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu se ceartă pe procentele profesorilor; ministrul Adomniţei, care a votat marţi majorarea, o consideră miercuri, laolaltă cu şeful său de partid, „superpopulistă”

În prima zi a anului universitar, politicienii au fost veritabili clopoţei electorali, luând la rând facultăţile, pe care le-au „deschis” cu cuvântul lor. Cel mai puternic cuvânt a fost al lui Traian Băsescu: „Cum să nu!”, a exclamat preşedintele când a fost întrebat dacă promulgă legea votată marţi de Camera
Deputaţilor, prin care salariile profesorilor se majorează cu 50%. De data aceasta, Traian Băsescu nu şi-a mai pus problema „surselor de finanţare”, aşa cum o făcuse în cazul măririi pensiilor.

Între timp, rolurile de Gică-Contra s-au inversat, premierului Tăriceanu venindu-i rândul să spună că nu sunt bani pentru creşteri salariale în învăţământ. Dintr-o analiză Gândul, puteţi vedea încă un motiv, pe lângă cel electoral, pentru care profesorii au avut un aliat nesperat în parlamentari. Aceştia au votat în unanimitate majorarea probabil şi pentru că ea le foloseşte celor 64 de aleşi care şi predau la una, două sau chiar la şase facultăţi.



Generoşi Şi parlamentarii se bucură de majorarea salariilor din educaţie

64 de aleşi şi-au dat şi lor „pomana de alegeri“

Unii dintre parlamentari vor cîştiga în plus
şi cu 5.000 de lei
pe lună

Dintre cei 463 de parlamentari ai României, 64 au avut un interes personal pentru a vota „cu două mâini” legea de majorare a salariilor cadrelor didactice, fiind ei înşişi profesori. De pildă, social-democratul Alexandru Athanasiu, profesor de drept la Universitatea Bucureşti, va avea un spor salarial de 61.748 de lei în 2008 (5.145 de lei/lună) , faţă de 2007, când a câştigat 85.170 de lei.

Conform propriilor declaraţii de avere actualizate, cei 48 de deputaţi care au votat, marţi, legea de majorare a salariilor din învăţământ cu până la 50% au câştigat 1.754.559 de lei din activităţile didactice, în decursul anului trecut. La rândul lor, cei 16 senatori-profesori au câştigat 790.294 lei în 2007, pe lângă indemnizaţiile de parlamentari, venituri din chirii, din dividende ş.a.m.d.

În cazul politicenilor-profesori din învăţământul universitar de stat, creşterea salarială ajunge la 50%, majorare aplicată la suma deja majorată cu 15 procente de la 1 octombrie a.c.

Distribuţia pe partide a celor 64 de parlamentari-profesori este următoarea: PSD – 21, PDL – 15, PNL – 11, PRM – 5, Independenţi – 6, PC – 3, UDMR – 2.

„Pentru mine, cariera universitară e pe primul plan“

Verginia Vedinaş, PRM, se află de departe în fruntea topului senatorilor cu cele mai multe norme în învăţământul superior. Conform declaraţiei de avere de pe site-ul senatului, aceasta a realizat venituri de la nu mai puţin de 6 universităţi: Universitatea din Bucureşti; Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti; Universitatea „Athenaeum”, Bucureşti; Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Universitatea „Vasile Goldiş”, Arad; Universitatea „Jiul de Sus”, Târgu Jiu.

Contactată telefonic, profesoara-senator ne-a declarat că nu-i este greu să ţină atâtea cursuri, întrucât o face cu pasiune: „Pentru mine cariera universitară e pe primul plan. Mă dedic cât pot de mult cercetării juridice şi studenţilor mei”. Vedinaş a mai precizat că la unele universităţi menţionate în declaraţia de avere a fost numai membră a unor comisii de doctorat ori a ţinut „câteva cursuri la masterat”. Venind vorba de bani, doamna senator a refuzat să comenteze prea mult: „Nu consider o ruşine să munceşti şi nici să câştigi bani din munca ta”.

„Spre deosebire de alţii, eu am valoare“

Alexandru Athanasiu, senator PSD, a predat şi el, aşa cum rezultă din declaraţia de venit, la două universităţi: Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Nicolae Titulescu”, Bucureşti. Întrebat în legătură cu suma câştigată ca profesor (96960 RON
), mult superioară faţă de veniturile celorlalţi politicieni profesori, acesta s-a simţit „profund jignit”. Singura explicaţie pe care ne-a dat-o a fost aceea că este un „profesor adevărat”: „Eu sunt cineva în dreptul muncii din România, am 15 lucrări ştiinţifice”. Comparaţia cu ceilalţi colegi senatori care predau în facultăţi l-a jignit şi mai rău pe Athanasiu: „Spre deosebire de alţii, eu am valoare, nu mi-am luat doctoratul după 1990 şi, înainte de a deveni politician, eu am fost profesor”.

„Se apropie campania…mi-am păstrat doar o normă“

Social-democrata Ecaterina Andronescu este, de departe, cel mai bine remunerat deputat-cadru universitar. Veniturile anuale ale Ecaterinei Andronescu, rector al Politehnicii din Bucureşti, se învârt în jurul a 150.000 de lei. Deputatul PSD Vasile Puşcaş a adunat şi el 105.000 de lei ca urmare a numeroaselor activităţi didactice desfăşurate la mai multe universităţi. Pantelimon Manta, ajuns în PNL după stagii în PD şi PC, este conferenţiar la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tg. Jiu din 1995, calitate
pe care şi-a păstrat-o şi ca prefect şi deputat. Activitatea universitară i-a sporit veniturile în ultimul an fiscal cu 98.308 de lei. Liberalul ne-a spus că suma mare se explică prin faptul că a fost şef de catedră până la începutul lui 2008, având totodată o normă dublă.

„La începutul anului am renunţat la funcţia de şef de catedră şi mi-am păstrat doar o normă, adică şase ore pe săptămână, având în vedere că se apropie campania electorală”, a spus el, precizând că în aceste condiţii nu îi este greu să îmbine cele două activităţi. Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, Mircea Ifrim, PRM, face parte din categoria cadrelor didactice de carieră. În timpul mandatului de parlamentar, peremistul a îmbinat jobul de la Parlament cu funcţiile de prorector al Universităţii „Vasile Goldiş“ Arad şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea. În 2007, profesoratul i-a adus 88.000 de lei.

Predă canto gratis

La polul opus, peremista Angela Buciu predă canto la Universitatea Vatra Baia Mare fără retribuţie, după cum afirmă în declaraţia de avere. Sume modice mai declară şi Slavomir Gvozdenovici, „profesor plata cu ora” la Universitatea de Vest Timişoara, Liana Dumitrescu, tot o reprezentantă a minorităţilor, licenţiată în drept şi asistent la Universitatea „Mihai Viteazul” Craiova.

Printre deputaţii cadre universitare se mai numără: Ioan Adam, PSD, Petru Andea, PSD, Valeriu Tabără, PD-L, Adrian Năstase, PSD, Daniel Buda, PD-L, Valer Dorneanu, PSD, Adrian Ciocănea, PNL, Alexandru Ciocâlteu, PD-L, Paul Magheru, PRM. Şi peremista Florina Jipa are în palmares titlul de conferenţiar universitar la „celebra” Universitate Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea.

Tinerii politicieni se pot mândri şi ei cu cariere universitare. Liderul tinerilor PSD, Nicolae Bănicioiu, este în acelaşi timp şi asistent al Universităţii de Medicină Carol Davila Bucureşti. Şi spune că nu câştigă mult: „Predau de 4 ani. Îl întreb pe Tăriceanu dacă poate trăi cu 11 milioane pe lună.“ Conservatorul Bogdan Ciucă predă şi el un curs de criminologie la masterat în Galaţi, iar colegul său de partid Vlad Hogea, doctor în istorie al Universităţii din Craiova din 2007, este cadru didactic la „Petre Andrei” în Iaşi. Printre cei care cochetează cu predatul la universităţi se află şi Cozmin Guşă.

PD-L susţine că atacarea la CCR a legii privind pensiile pentru grupele I şi II are motive "puerile"

PD-L consideră că atacul la CCR a legii pensiilor pentru grupele de muncă I şi II are motive "puerile", a declarat purtătorul de cuvânt al partidului, Liviu Negoiţă, care a mai acuzat Guvernul că "încearcă să lovească într-o categorie socială discriminată".


"Motivele invocate de Guvern sunt unele absolut puerile", a comentat astăzi purtătorul de cuvânt al PD-L, Liviu Negoiţă, decizia premierului Tăriceanu de a ataca la Curtea Constituţională legea ce majorează pensiile pentru categoriile I şi II de muncă.

Negoiţă a argumentat că CCR nu se poate pronunţa pe o procedură derulată la nivelul Parlamentului, iar legea PD-L are precizată sursa de finanţare. Negoiţă a adăugat că iniţiativa PD-L vizează aproximativ 1.800.000 de persoane, iar efortul bugetar se ridică la 700 milioane de euro
. El a susţinut că, spre deosebire de ordonanţa Guvernului cu acelaşi obiect de reglementare, prin legea propusă de PD-L, pensionarii câştigă de patru ori mai mult.

"Din punctul nostru de vedere, Guvernul are o mare problemă - faptul că încearcă să lovească într-o categorie socială discriminată", a mai declarat Liviu Negoiţă.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a contestat la Curtea Constituţională modificările operate la 23 septembrie de deputaţi, prin care s-a mărit cu 50% şi respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I şi, respectiv, II, Guvernul considerând că este neconstituţională adoptarea acestei legi. Premierul a fost de părere, potrivit unor surse de la Palatul Victoria, că adoptarea unei astfel de legi, pe de o parte, încarcă prea mult bugetul şi, în plus
, a fost aprobată fără să fi fost dezbătută pe articole.

CNSAS bate pasul pe loc în dosarul Monei Muscă pentru că nu se ştie cine va judeca dosarul

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Nicolae Florescu, trebuie să decidă ce secţie va judeca cererea Monei Muscă de revizuire a sentinţei prin care a pierdut definitiv procesul cu CNSAS, deoarece atât Secţia civilă, cât şi Secţia de contencios administrativ consideră că nu sunt competente.

La termenul de astăzi, magistraţii Secţiei a III-a civilă au decis să trimită către preşedintele Curţii de Apel dosarul care se referă la contestaţia Monei Muscă împotriva deciziei CAB, ce a confirmat în 2007 verdictul de poliţie politică dat de CNSAS.

Dacă una din secţiile amintite mai sus ar soluţiona procesul fără să fie competentă funcţional, ar exista riscul ca judecata să fie reluată, a explicat reprezentantul CNSAS, joi, la ieşirea din sala de judecată.

Următorul termen al procesului nu a fost anunţat deocamdată, fiind aşteptată decizia preşedintelui CAB.

Pe 11 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a fixat pentru 2 octombrie primul
termen al procesului în care Mona Muscă cere revizuirea deciziei instanţei din martie 2007, prin care i s-a respins solicitarea de desfiinţare a verdictului de poliţie politică dat în cazul ei de CNSAS.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului
General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată
de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.

Tăriceanu: Adomniţei ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită parlamentarilor PNL

Premierul Tăriceanu consideră că ministrul Educaţiei "ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită" parlamentarilor PNL la votul pe legea privind majorarea salariilor profesorilor şi susţine că Adomniţei trebuie să dezlege "acest nod încâlcit".

"Cred că ministrul a votat în calitate
de parlamentar, cu toate că ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită şi colegilor din grupul parlamentar PNL. El rămâne în continuare, totuşi, să dezlege acest nod încâlcit pentru că este responsabilitatea lui", a declarat Tăriceanu, fiind întrebat dacă îi va cere demisia ministrului Educaţiei, după ce acesta a votat pentru majorarea salariilor din educaţie.

Premierul a precizat că nu contestă ideea majorării salariilor în educaţie, însă creşterea de 50%, votată marţi de Parlament, nu este sustenabilă economic. "Cred că o soluţie este de a ne aşeza la masă, de a analiza serios, responsabil, atât Guvernul cât şi sindicatele şi de ce nu şi partidele, să lase la o parte acest deşănţat populism şi să ne gândim cu realism nu doar la ziua de astăzi ci şi la România de anul viitor şi de mâine", a spus el.

Şeful Executivului a arătat că, în ultimii ani, cadrele didactice au avut cele mai mari majorări salariale din sistemul bugetar, respectiv 93% în intervalul 2004 - 2008.

Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a votat marţi în Parlament majorarea salariilor pentru profesori, însă a doua zi a declarat că orice creştere de peste 9% înseamnă un efort bugetar de un miliard de lei
până la sfârşitul anului, prin urmare nu vor fi bani pentru investiţii din 2009.

Măsura a fost criticată miercuri şi de premierul Tăriceanu, care a calificat votul deputaţilor ca fiind un gest de "superpopulism". El a argumentat că majorarea nu este sustenabilă economic, iar parlamentarii ar fi trebuit să se gândească de unde vor lua bani pentru creşterea salariilor cu 50%.

Camera
Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi, în unanimitate, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majorează cu peste 50% începând de la 1 octombrie, actul normativ mergând spre promulgare la preşedintele României.

Legea de aprobare a OUG 15/2008 prevede, datorită unui amendament al PSD, ca salariile profesorilor universitari să crească cu 74%, iar cele ale cadrelor didactice din sistemul preuniversitar să se mărească cu 54%. Măsura a întrunit consensul tuturor partidelor, şi chiar şi reprezentanţii PNL au anunţat că vor vota legea, chiar dacă au arătat cu o zi în urmă că iniţiativa pare să aibă un caracter pur electoral şi creează dificultăţi inflaţioniste.

Votul a fost, la propunerea PSD, nominal, astfel că fiecare deputat a trebuit să-şi exprime opţiunea deschis, în sală. Până şi ministrul Cristian Adomniţei, care îi criticase luni pe deputaţi că nu au precizat sursele de finanţare pentru această majorare, a votat "pentru", opţiunea sa fiind salutată prin aplauze de deputaţi.

Şi ministrul Eugen Nicolaescu a votat pentru majorarea salariilor profesorilor, şi el fiind aplaudat. Premierul Tăriceanu figurează ca absent, fiind la Bruxelles, la fel şi Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei
, care prezidase şedinţa de dezbateri de dinainte. Absent a fost şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu.

Demnitarii, mai usor de trimis in instanta

Ministrii si parlamentarii vor putea fi mai usor trimisi in justitie de
catre colegii lor din Senat sau Camera. Pentru avizarea cererilor de
urmarire penala nu va mai fi nevoie de votul majoritatii senatorilor
sau deputatilor, ci de votul majoritatii celor prezenti in sala, adica
de o majoritate simpla (cu care se adopta legile ordinare).
Curtea
Constitutionala a dat dreptate PD-L si a admis cele doua reclamatii ale
democrat-liberalilor referitoare la neconstitutionalitatea unor
prevederi din Regulamentele Senatului si Camerei
Deputatilor.
Magistratii au admis ca articolele din Regulamentele interne
referitoare la majoritatea cu care se aproba in plen urmarirea penala a
ministrilor-parlamentari nu sunt conforme cu legea fundamentala.
Astfel, articolul care impune votul de cel putin doua treimi din
numarul deputatilor necesar pentru aprobarea urmaririi penale
contravine art. 76 din Constitutie, conform caruia „legile ordinare si
hotararile Parlamentului se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera”, adica cu majoritate simpla.
Neconstitutional este si articolul din Regulamentul Senatului, potrivit
caruia „urmarirea penala a membrilor Guvernului se adopta cu votul
majoritatii senatorilor”, si nu cu majoritatea celor prezenti in sala,
cum prevede Constitutia. Senatorii si deputatii au la dispozitie 45 de
zile pentru a-si pune Regulamentele proprii in acord cu dispozitiile
Curtii Constitutionale. In acest timp, dispozitiile constatate ca fiind
neconstitutionale se considera suspendate de drept. Liderul PD-L, Emil
Boc, a explicat, la vremea depunerii reclamatiilor la Curtea
Constitutionala, ca prin acest demers, partidul sau doreste „sa usureze
mecanismul de ridicare a imunitatii si sa faciliteze inceperea
urmaririi penale impotriva ministrilor parlamentari”.

Nicolae Vacaroiu s-ar duce sef la Curtea de Conturi

Tot
ieri, magistratii Curtii Constitutionale au decis ca Legea Curtii de
Conturi nu ridica probleme de natura constitutionala. Curtea a respins
astfel sesizarea formulata de 60 de deputati, care reclamau faptul ca
Legea Curtii de Conturi a fost adoptata de cele doua Camere
ale
Parlamentului, fara a tine cont
de obiectiile formulate in cererea de
reexaminare a presedintelui. Curtea Constitutionala a decis insa ca
Legea Curtii de Conturi poate merge la promulgare. Presedintele
Senatului, Nicolae Vacaroiu, ar fi dispus sa mearga la Curtea de
Conturi, daca partidul ii va cere, dar nu ca simplu consilier. „Sigur
ca va fi o optiune. Eu nu am luat nici o decizie, dar la partid se
hotaraste totul(…). Sigur ca nu m-as duce un simplu consilier de
conturi”, a mai spus acesta.