Raiffeisen: Daca BNR reduce rezerva minima, banii vor iesi din tara a doua zi

Scaderea rezervelor minime obligatorii pentru a creste nivelul lichiditatii in piata, masura ceruta cu insistenta de Asociatia Romana a Bancilor, nu este vazuta cu ochi buni de seful Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen. Intr-un interviu acordat Business Standard, oladezul, unul dintre cei mai vechi bancheri straini activi la nivel local, avertizeaza ca o asemenea masura nu ar avea nici un efect benefic pentru bancile de pe piata autohtona. ''Daca micsorezi un pic rezervele, sa zicem cu un miliard de euro, a doua zi suma a plecat din tara... BNR trebuie sa ia masuri pentru ca lichiditatea sa ramana in tara'', explica seful subsidiarei locale a Raiffeisen.
Steven van Groningen propune pentru cresterea lichiditatii in piata trecerea rezervelor minime pe finantari, in functie de destinatia creditului. ''Acum rezervele sunt strict legate de depozite. Parerea mea este sa incepem sa ne gandim sa nu mai facem rezerve pentru finantari pe termen lung, pentru ca acum orice finantare in valuta pana in doi-trei ani are 40% rezerva si asta nu e bine pentru lichiditate. Ar trebui sa se aplice o rezerva mai mica pentru creditele ipotecare. Daca vrei sa dai credite
in euro pentru consum, rezerva sa fie de 80%'', spune bancherul.
Potrivit acestuia, grupurile financiare care dispun de lichiditati se gandesc unde sa-si plaseze resursele. ''Daca o plasez in Romania, 40% se duc la Banca Nationala, iar in alta parte folosesc aproape 100% din finantare. Daca esti undeva in Europa si folosesti 100 de euro
ca sa injectezi lichiditate, in Romania 40 de euro sunt blocati'', subliniaza seful Raiffeisen Romania.

Scaderea ratingului Romaniei a scumpit enorm creditele in valuta

Pe de alta parte, olandezul sustine ca numai o imbunatatire a ratingului Romaniei, singura economie din Uniunea Europeana scoasa din clasa
investitionala, ar ieftini finantarea in euro, de care depinde acum viitorul multor firme
romanesti. De altfel, Van Groningen se intreaba cat va rezista sectorul IMM-urilor, care tine circa 70% din Produsul Intern Brut, in conditiile in care bancile, inclusiv Raiffeisen, se concentreaza doar pe clientii existenti si, mai ales, pe cei cu un profil de risc scazut. ''Trebuie sa imbunatatim ratingul si sa ne asiguram ca avem acces la euro la un cost mult mai mic decat cel actual. Trebuie sa evitam acum, cand firmele nu au lichiditate si oamenii devin someri, sa distrugem capacitatea de productie'', spune Van Groningen.
In opinia bancherului, solutia pentru criza actuala ar putea veni printr-un efort combinat al Bancii Nationale, al bancherilor, al Ministerului de Finante si al unei institutii internationale, fie ca este vorba despre Comisia Europeana sau Fondul Monetar International. ''Toti impreuna suntem mai destepti decat unul singur. Insist sa spun ca noi, cei din sistemul bancar, avem o raspundere sa contribuim sa gasim o solutie
pentru ce se intampla in Romania, dar avem niste limitari. Daca ideea este sa gasim bani de undeva, problema noastra de unde sa creditam... este o problema'', subliniaza presedintele bancii.
In acest moment, pozitia autoritatilor romane, exprimata de presedintele Basescu si de Mircea Geoana, omul numarul doi din stat, este de a contracta asistenta financiara pentru depasirea efectelor crizei in economie de la Comisia Europeana, dar nu si de la FMI, din cauza conditiilor dure pe care aceasta institutie le solicita statelor aplicante. Ieri, premierul Emil Boc a reconfirmat optiunea clara a Romaniei pentru un imprumut cu bani europeni.
''Sunt oameni care nu inteleg de ce in Romania costul creditului in valuta a crescut, desi pe piata internationala Euribor a scazut. Aceasta, pentru ca a crescut riscul de tara si costul s-a majorat cu peste 7%. Este un cost imens. A urcat foarte mult costul de risc prin downgrade de tara, si pentru multi nu mai este rentabil sa iei acum un credit in valuta'', a conchis Steven van Groningen.