CEC si OTP: noi in trecut, ei in prezent

CEC si OTP, doua institutii care au avut multa vreme statuturi asemanatoare, dar cu povesti complet diferite. Povesti care spun multe despre evolutia pietelor bancare in Romania si Ungaria, dar si a sistemelor economice in ansamblu.


Infiintata in 1881 ca o casa de economii, dar cu radacini chiar din 1864, CEC este o institutie mult mai batrana decat OTP, care aparea in 1949. Din pacate, anul 2004 gaseste CEC ca pe o institutie imbatranita, care a pierdut pasul cu ritmul modernizarii serviciilor bancare, in timp ce OTP poate rivaliza cu mari banci internationale cu renume. Un singur exemplu: OTP opera o retea de bancomate inca din1989, iar zece ani mai tarziu introducea servicii de internet banking. La CEC, Internetul nu a ajuns nici astazi in toate agentiile. Valoarea activelor nu suporta comparatie.


Iar aceste evolutii comple diferite tin atat de optiuni de management, dar mai ales de viziunea politica asupra unei asemenea institutii de stat si a ideii de privatizare in general.


Pentru ca, spre deosebire de statul maghiar care nu a intarziat sa vanda OTP, autoritatile care s-au succedat la Bucuresti au preferat sa mentina CEC-ul ca pe un instrument financiar la indemana, care sa poata fi folosit in scopuri social-politice, in functie de "necesitati". Iar exemplele in acest sens nu au lipsit, culminand cu recentul scandal al tentativei de implicare a CEC in finantarea unui proiect aflat pe lista promisiunilor electorale ale guvernului.


Cresterea presiunii exercitata de organismele financiare-internationale si o concurenta din ce in ce mai serioasa in sistemul bancar au facut ca de-abia in 2002 CEC sa inceapa un program restructurare drastic pentru a putea rezista pe piata. Astfel, dupa ce in 2002 au fost disponibilizati peste 700 din salariatii CEC si au fost inchise 70 de sucursale sau agentii neprofitabile, pentru anul acesta erau programate disponibilizarea a aproximativ 10% din cei aproape 11.000 de angajati - peste 1000 de persoane - si inchiderea a alte 200 de agentii.


La jumatatea anului 1994, CEC inregistra deja o pierdere de aproape 40% din cota de piata pe care o detinea din depunerile populatiei, in conditiile cresterii numarului de jucatori pe piata bancara.


CEC se tranforma in societate pe actiuni, cu actionar unic statul, de-abia in 1996, cand obiectul sau de activitate devenea echivalent celui de banca de economii.


Implicata in scandalul, CEC a fost obligata sa plateasca, alaturi de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) unui numar de 395 de investitori la Fondul National de Investitii (FNI) despagubiri in valoare de 49 de miliarde de lei. Astfel a decis Inalta Curte de Casatie si Justitie care a respins recursurile formulate de AVAB si CEC impotriva sentintei Curtii de Apel Bucuresti, care hotarase, in luna iulie, despagubirea investitorilor FNI grupati in Asociatia Investitorilor Pagubiti CEC - FNI 6.12.1999 - mai 2000. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva si irevocabila.


In aprilie 2004, guvernul a luat decizia politica de a grabi privatizarea CEC, cu orizont de finalizare a procesului la jumatatea lui 2005.


Banca trece in prezent printr-un proces de restructurare, care ar urma sa fie finalizat anul viitor. Cresterea profitului bancii pe primul trimestru din acest an a fost obtinuta prin continuarea reducerii cheltuielilor, restrangerii numarului de agentii cu pierderi, precum si a cresterii fondurilor atrase de banca.


Programul de restructurare a CEC, inceput in 2002, a vizat si aplicarea unor masuri de reducere a numarului de salariati. Astfel, daca la sfarsitul anului 2001 institutia avea circa 12.200 de angajati, in 2002 si in cursul lui 2003 au fost disponibilizati circa 1.700 de persoane, urmand ca in 2004 acest numar sa creasca cu inca 500-1.000 de salariati.


Desi pozitia pe piata a CEC favorizata de garantarea 100% de catre stat a depunerilor a fost in multe randuri criticata de bancheri, dar si de institutiile financiare internationale, in prezent exista si alte opinii.


"CEC a jucat un rol social pentru prea multa vreme, adresandu-se unor persoane care nu aveau un acces facil la bancile comerciale. Nu inteleg de ce s-ar mai renunta acum la acest gen de statut particular, de casa de economii, pe care il regasim si in tari occidentale cu piete bancare mature", comenteaza Patrick Gelin, director general al BRD-SocGen.


Banca detine in prezent o retea teritoriala formata din peste 1.500 de unitati, iar statutul de banca de stat i-a creat o categorie traditionala de clienti: pensionarii. Aceasta inseamna ca institutia se bazeaza pe o clientela imbatranita, pe care nu poate conta in timp, impunandu-se o orientare cat mai agresiva spre alte segmente de potentaili clienti. CEC ar putea pierde insa chiar o parte din clientela existenta din momentul in care depozitele nu vor mai fi garantate de stat, cel mai tarziu in momentul cand banca va fi privatizata.