Priorităţile României: suicidul, sarcinile şi sănătatea mintală a copiilor

Autorităţile române au prezentat vineri la Geneva raportul de ţară pe ultimii şase ani în faţa Comitetului ONU pentru drepturile copilului. Documentul arată că s-au înregistrat progrese, dar încă există puncte slabe ale sistemului.

Raportul pe care delegaţia din România l-a prezentat în faţa Comitetului ONU arată că “în linii mari s-au atins obiectivele stabilite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC)”, deşi poziţionarea instituţiei în Guvern, adică în subordinea Ministerului Muncii, “nu e cea mai adecvată”. Printre priorităţile ţării noastre prezentate forului internaţional şi la care se va lucra în viitor, spun cei de la ANPDC, se numără “prevenirea suicidului în rândul tinerilor, a sarcinii la adolescente şi sănătatea mintală a acestei categorii”, în condiţiile în care au apărut, mai ales afară, fenomene sociale cum este mişcarea emo.

În plus, susţin autorităţile române, se vor intensifica lucrările pe partea de amenajare
şi reamenajare de locuri de joacă, săli de sport şi parcuri, pentru că nu sunt suficiente posibilităţi pentru copii de petrecere a timpului
liber.


Va continua şi demersul început de România pe partea de formare a tuturor celor care intră în contact cu copiii, adică profesori, medici, judecători şi specialiştii din asistenţă socială. Până acum, în jur de 7.000 de persoane au fost formate în ceea ce priveşte respectarea drepturilor copiilor. Unul din punctele slabe ale sistemului se referă la părinţi, care sunt insuficient pregătiţi şi sprijiniţi şi continuă să promoveze o educaţie de tip punitiv. În acest sens, raportul evidenţiază proiectele de lege ce se referă la asistenţa copilului pe timpul zilei, prin care statul ar urma să ajute părinţii cât sunt la muncă, dar şi să îi înveţe să folosească metoda de recompensare pozitivă a copiilor.

Printre punctele forte ale sistemului identificate în ultimii ani se numără procesul de descentralizare în protecţia copilului, dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copilului pe timpul zilei, care se află acum în dezbatere, asigurarea
unei protecţii mai bune a copilului împotriva abuzului, a neglijării şi a exploatării prin muncă, printr-o strategie în care sunt implicate mai multe instituţii. Raportul notează şi o îmbunătăţire a serviciilor
destinate copiilor aflaţi în dificultate sau a accesului la servicii medicale, un alt plus fiind şi creşterea gradului de cunoaştere a legii privind protecţia drepturilor copilului.